Rețelele electrice rămân în urmă față de tranziția energetică. Experții avertizează că flexibilitatea devine esențială
SURSA FOTO: Dreamstime - Energie regenerabilă
Deși dezvoltarea rețelelor electrice este considerată una dintre condițiile esențiale pentru tranziția energetică, modernizarea acestora avansează lent în multe state europene, iar în Balcanii de Vest procesul este abia la început. Specialiști din industrie avertizează că integrarea surselor regenerabile, creșterea consumului de energie și apariția centrelor de date pun o presiune tot mai mare asupra infrastructurii existente. Tema a fost analizată în cadrul Belgrade Energy Forum 2026, unde reprezentanți ai operatorilor de rețea, ai companiilor din sectorul energetic și ai Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) au discutat despre flexibilitate, digitalizare, inteligență artificială și viitorul sistemelor energetice.
Un sistem energetic echilibrat înseamnă securitate, reziliență și integrarea surselor regenerabile
Potrivit Norelei Constantinescu, director adjunct al IRENA Innovation Technology Center, un sistem energetic echilibrat trebuie să asigure în primul rând securitatea alimentării și reziliența rețelei. Ea a subliniat că instalarea de noi capacități regenerabile nu trebuie privită ca un scop în sine, ci trebuie însoțită de măsuri care să permită integrarea eficientă a acestora în sistemul energetic.
Specialistul IRENA a atras atenția și asupra riscului ca dependența actuală de combustibili fosili să fie înlocuită cu o nouă dependență de anumite tehnologii sau lanțuri de aprovizionare. În opinia sa, statele trebuie să urmărească dezvoltarea unor capacități locale și crearea de valoare adăugată pe plan intern pentru a limita aceste vulnerabilități.
Reprezentanții companiei maghiare Alteo au explicat că un sistem energetic echilibrat presupune menținerea permanentă a echilibrului dintre cerere și ofertă, funcționarea stabilă a pieței și eliminarea treptată a producției pe bază de cărbune fără perturbări majore.
Rețelele construite acum câteva decenii întâmpină dificultăți în integrarea noilor capacități regenerabile
Una dintre principalele probleme evidențiate la forum este faptul că rețelele de distribuție și transport al energiei nu au ținut pasul cu ritmul accelerat al investițiilor în energie regenerabilă.
Dalibor Nikolić, director tehnic în cadrul operatorului sârb de distribuție Elektrodistribucija Srbije, a explicat că mare parte din infrastructura actuală a fost construită în anii 1970, 1980 și 1990 și a fost proiectată pentru un model complet diferit de consum și producție a energiei.
El a arătat că sursele regenerabile variabile, precum energia solară și eoliană, au fost introduse într-un interval relativ scurt, de doar câțiva ani, în timp ce în multe state vest-europene procesul s-a desfășurat pe parcursul unui deceniu sau chiar mai mult. Acest lucru a creat dificultăți suplimentare pentru operatorii de rețea.
Potrivit acestuia, operatorii trebuie să găsească un echilibru între investițiile necesare pentru siguranța alimentării cu energie și cele destinate conectării noilor capacități regenerabile și dezvoltării serviciilor de flexibilitate.

Nevoia de flexibilitate a sistemului energetic ar putea crește de până la zece ori până în 2050
Experții IRENA estimează că necesarul de flexibilitate al sistemelor energetice va crește de aproximativ cinci ori până în 2030 și de șase până la zece ori până în anul 2050.
În acest context, flexibilitatea este văzută drept unul dintre elementele-cheie pentru funcționarea viitoarelor rețele electrice. Soluțiile includ servicii auxiliare pentru sistem, stocarea energiei, managementul congestiilor din rețea și reglarea tensiunii.
Un factor care susține această transformare este reducerea semnificativă a costurilor tehnologiilor de stocare. Potrivit datelor prezentate la forum, costul instalării bateriilor de stocare a energiei a scăzut cu aproximativ 90% în ultimii zece ani.
Totodată, specialiștii au evidențiat importanța interconectărilor dintre state, care pot reduce necesarul de flexibilitate cu aproximativ 20%, precum și rolul viitor al hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj și al tehnologiilor bazate pe hidrogen.
Centrele de date și inteligența artificială schimbă cerințele sistemului energetic
Participanții la dezbatere au acordat o atenție specială dezvoltării centrelor de date, considerate unul dintre principalii factori care vor influența consumul de energie în următorii ani.
Reprezentanții Hitachi Energy au subliniat că aceste centre trebuie alimentate din surse stabile și cât mai curate și că nu ar trebui să fie doar consumatori de energie, ci să contribuie și la stabilitatea sistemului energetic.
În paralel, inteligența artificială începe să fie utilizată tot mai mult pentru prognozarea consumului și producției de energie, administrarea activelor și optimizarea portofoliilor energetice. Compania Alteo a prezentat sistemul propriu bazat pe inteligență artificială și machine learning, utilizat pentru agregarea și gestionarea diferitelor surse de energie.
Specialiștii prezenți la forum au concluzionat că viitoarele sisteme energetice, caracterizate prin producție distribuită, surse regenerabile și consumatori activi, nu vor mai putea fi administrate eficient fără instrumente digitale avansate și fără procese automate de luare a deciziilor.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





