Resursele de energie primară și producția de electricitate au crescut în 2025. Importurile au urcat cu peste 10%
Pretul energiei electrice / SURSA FOTO: Dreamstime
România a înregistrat în 2025 o creștere a resurselor de energie primară și a celor de energie electrică comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția a fost susținută în principal de majorarea importurilor și de avansul producției din surse fotovoltaice.
Resursele de energie primară au crescut, dar pe fondul importurilor
Datele INS arată că, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, principalele resurse de energie primară au totalizat 33.934,6 mii tone echivalent petrol (tep), nivel superior cu 1.222,8 mii tep față de 2024, ceea ce echivalează cu un avans de 3,7%.
În spatele acestei creșteri agregate se află însă o schimbare importantă de structură. Producția internă a însumat 16.526,7 mii tep, în scădere cu 389,7 mii tep, respectiv 2,3%.
În același timp, importurile au urcat la 17.407,9 mii tep, cu 1.612,5 mii tep mai mult decât în anul anterior, marcând o creștere de 10,2%.
Evoluția indică o disponibilitate mai mare de energie primară, dar și o accentuare a dependenței de sursele externe.
Resursele de energie electrică au avansat cu peste 5%
În 2025, resursele de energie electrică au ajuns la 69.645,4 milioane kWh, cu 3.396,7 milioane kWh peste nivelul consemnat în 2024. Creșterea anuală a fost de 5,1%, potrivit INS.
Această dinamică reflectă atât evoluția producției interne, cât și ajustările din schimburile externe de energie.
Producția de energie electrică a avut evoluții diferite în funcție de sursa de generare. Termocentralele au produs 17.372,6 milioane kWh, în ușoară scădere față de anul anterior. Cea mai importantă diminuare s-a înregistrat în cazul hidrocentralelor, unde producția a coborât la 12.404,9 milioane kWh, cu 13,3% mai puțin decât în 2024.
În schimb, energia nucleară a avut o evoluție pozitivă, ajungând la 11.012,4 milioane kWh, în creștere cu 0,9%. Producția din centralele eoliene s-a redus ușor, însă cea mai spectaculoasă creștere a fost consemnată în sectorul fotovoltaic. Energia solară a atins 4.552,7 milioane kWh, cu 1.144,5 milioane kWh peste nivelul anului anterior.
Datele confirmă expansiunea rapidă a capacităților solare și rolul tot mai important al acestora în mixul energetic.
Consumul final de electricitate a scăzut ușor
Consumul final de energie electrică s-a situat la 50.048,1 milioane kWh în 2025, înregistrând o scădere de 0,9% comparativ cu anul precedent. Reducerea a fost vizibilă atât în economie, cât și în sectorul rezidențial, în timp ce iluminatul public a consemnat o diminuare mai pronunțată.
Această evoluție poate reflecta o combinație între eficiența energetică, ajustările de consum și impactul prețurilor.
România a exportat 14.513,5 milioane kWh în 2025, cu 3.670,2 milioane kWh mai mult decât în 2024. Creșterea exporturilor sugerează o poziție activă a României pe piața regională, în pofida scăderii producției hidro.
În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a ajuns la 5.083,8 milioane kWh, în creștere față de anul anterior.
Per ansamblu, datele INS indică un 2025 marcat de creșterea resurselor totale de energie și de avansul producției de electricitate, dar și de scăderea producției interne de energie primară și de reculul hidroenergiei. Expansiunea fotovoltaicului și majorarea exporturilor au compensat parțial aceste evoluții.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





