Restricția ascunsă a UE pentru mașinile pe benzină și motorină. Regula nouă privind circulația se va aplica din 2030

Comisia Europeană analizează introducerea unor obligații de electrificare pentru companiile de închirieri auto și pentru flotele de serviciu, cu aplicare din 2030, potrivit unor informații discutate în interiorul instituției. Măsura, care ar afecta direct un segment major al pieței auto europene, este privită de industrie ca o formă indirectă de eliminare accelerată a mașinilor pe benzină și motorină.

Bruxelles-ul pregătește noi reguli pentru flotele auto. Vor folosi preponderent vehicule electrice din 2030

Planurile discutate la nivelul Comisiei Europene vizează impunerea unor cote prin care marile companii din sectoarele de leasing, rent-a-car și transport intern să achiziționeze preponderent vehicule electrice începând cu anul 2030. Aceste discuții au loc în paralel cu analiza privind relaxarea calendarului interdicției motoarelor cu ardere internă, programată pentru 2035.

Potrivit informațiilor circulate la Bruxelles, prezentarea ambelor direcții politice este prevăzută pentru data de 10 decembrie, ceea ce indică o abordare coordonată în privința viitorului mobilității în Uniunea Europeană.

Executivi importanți din industria auto consideră însă că introducerea unei cote obligatorii pentru achiziția de vehicule electrice ar reprezenta, în practică, o formă anticipată de restricționare a mașinilor pe benzină și motorină. Ei afirmă că o astfel de obligație ar produce o accelerare forțată a tranziției energetice, într-un ritm mai rapid decât cel prevăzut inițial pentru consumatorii obișnuiți.

Unul dintre punctele ridicate de industrie este faptul că flotele corporative reprezintă deja un segment determinant în vânzările totale de autovehicule din Europa. Prin urmare, orice intervenție asupra acestui sector ar urma să aibă un efect imediat și semnificativ asupra pieței de ansamblu.

În acest context, Nico Gabriel, director operațional al companiei germane de închirieri auto Sixt, a explicat într-o intervenție publică faptul că impunerea unor astfel de cote suplimentare ar echivala cu o eliminare mai timpurie a vehiculelor cu motor cu ardere internă.

„Această cotă [pentru flotele corporative] ar duce, de fapt, la o interdicție mult mai timpurie a vehiculelor cu motor cu ardere.

Se pare că există un fel de dublă strategie de acțiune”, a declarat acesta.

Aceeași interpretare apare și în opiniile altor reprezentanți din industrie. Un oficial al unui producător auto important a afirmat că inițiativa ar funcționa asemenea unei forme indirecte de restricție.

„Aceasta este o interdicție ascunsă a benzinei”, a afirmat acesta.

Rezistență politică și poziția statelor membre față de noul pachet de politici

Propunerea analizată la Bruxelles nu are, în prezent, o formă finală, iar discuțiile sunt în continuare deschise. Mai multe state membre au transmis deja semnale că nu susțin introducerea unei cote obligatorii la nivel european, solicitând Comisiei să reconsidere planul. Surse din instituțiile europene au precizat că aceste dezbateri sunt fluide, iar modificări suplimentare sunt posibile până în momentul anunțului oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus electrificarea flotelor corporative în agenda sa pentru al doilea mandat. Inițiativa este prezentată ca o modalitate de a accelera tranziția ecologică prin intermediul unor sectoare care au o influență puternică asupra pieței auto.

Reacția Berlinului a fost una directă. Cancelarul Friedrich Merz a transmis vineri o scrisoare președintei Comisiei, în care afirmă că Germania va „respinge o cotă legală generală” pentru flotele corporative. În același mesaj, acesta a cerut executivului european să retragă interdicția privind vânzarea de autovehicule pe benzină programată pentru 2035, argumentând necesitatea unei flexibilități sporite.

În paralel, la Bruxelles sunt analizate variante alternative pentru introducerea obiectivelor. Una dintre acestea ar permite stabilirea unor cote la nivel național, nu european, ceea ce ar oferi o marjă de manevră suplimentară statelor membre. O altă opțiune ar fi utilizarea unor ținte voluntare sau formulate ca recomandări, pentru a evita conflictele cu țările care doresc o tranziție mai lentă. Oficialii europeni susțin că o abordare flexibilă ar putea facilita obținerea unui consens în Consiliu.

Impactul asupra producătorilor, flotelor și pieței auto second-hand

Rolul flotelor corporative în piața auto europeană este unul esențial: aproximativ șase din zece mașini vândute în Europa sunt achiziționate de acest segment. Pentru unii producători, proporția ajunge până la jumătate din totalul vânzărilor anuale. Prin urmare, orice schimbare legislativă care vizează direct acest sector are potențialul de a influența semnificativ modelele de producție, prețurile și strategiile comerciale.

Asociațiile industriei avertizează că efectele ar putea fi complexe dacă adopția vehiculelor electrice depășește ritmul dezvoltării infrastructurii. Printre elementele evidențiate se află necesarul de stații de încărcare suplimentare, capacitatea rețelelor electrice naționale de a susține consumul în creștere și gradul de acceptare al consumatorilor finali pentru vehicule electrice la mâna a doua.

Operatorii de leasing și rent-a-car semnalează că o schimbare accelerată ar putea duce la extinderea perioadei de utilizare a autovehiculelor existente, deoarece companiile ar întâmpina dificultăți în a înlocui flotele în ritmul impus de reglementare. Această prelungire ar putea afecta dinamica tradițională a pieței, inclusiv în ceea ce privește ciclurile de leasing și disponibilitatea vehiculelor la prețuri accesibile.

Richard Knubben, director general al Leaseurope, care reprezintă interesele companiilor de leasing și închirieri auto la nivel european, a atras atenția asupra riscului ca piața vehiculelor electrice second-hand să fie destabilizată.

„Dacă clienții își păstrează vehiculele mai mult timp, iar achizițiile de mașini ar scădea, acest lucru ar afecta și prețurile vehiculelor electrice second-hand”, a explicat acesta.

Pe termen scurt, discuțiile continuă atât între instituțiile europene, cât și între statele membre și industrie, în contextul în care forma finală a propunerii ar putea influența direcția mobilității europene pentru următorul deceniu.