Chișinăul accelerează despărțirea de CSI și pregătește terenul pentru aderarea la Uniunea Europeană
Guvernul Republicii Moldova a decis miercuri, 12 noiembrie, denunțarea mai multor acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), inclusiv a celui privind regimul de călătorie fără vize, măsură considerată esențială pentru alinierea la cerințele Uniunii Europene în procesul de aderare.
Autoritățile de la Chișinău afirmă că această etapă marchează o clarificare juridică necesară înainte de semnarea tratatului de aderare, prevăzută pentru sfârșitul anului 2028.
Vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că despărțirea Moldovei de CSI este inevitabilă și va fi finalizată înainte ca țara să devină stat membru al Uniunii Europene. Ea a subliniat că apartenența simultană la cele două structuri este imposibilă și că integrarea în UE va aduce beneficii economice semnificative datorită puterii de negociere a Bruxellesului.
Potrivit oficialei, procesul este unul gradual, constând în denunțarea succesivă a tuturor acordurilor semnate în cadrul CSI, iar la final Republica Moldova va deveni parte a rețelei de acorduri comerciale internaționale de care beneficiază deja Uniunea.
Guvernul „face ordine în acte” înainte de aderare
Decizia Guvernului de la Chișinău de a denunța Acordul de la Bișkek din 1992, care reglementa regimul fără vize între statele CSI, nu modifică pe termen scurt regimul de călătorii dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a explicat în ședința de Guvern că între cele două state există un tratat bilateral distinct care rămâne în vigoare.
El a precizat că cetățenii moldoveni și cei ai statelor CSI vor putea continua să circule în baza acestor acorduri bilaterale, cu excepția Tadjikistanului și Kîrgîzstanului, cu care Chișinăul nu are tratate de călătorii fără viză.
Popșoi a reamintit că Federația Rusă a denunțat acordul CSI privind libera circulație încă din anul 2000, urmată de Kazahstan, Turkmenistan și Uzbekistan în anii următori. Ministrul a adăugat că, în esență, decizia actuală a Guvernului moldovean „face ordine” într-un set de acorduri care oricum nu mai produceau efecte.
Din cele 283 de acorduri semnate în cadrul CSI, Chișinăul a denunțat deja 184, iar alte câteva zeci urmează să fie anulate în lunile următoare.
Vize pentru cetățenii ruși – o etapă inevitabilă
Deși regimul actual de călătorii nu se schimbă imediat, autoritățile de la Chișinău vor trebui, pe termen mediu, să impună vize cetățenilor Federației Ruse, pentru a se alinia complet politicii de vize a Uniunii Europene, se arată într-o analiză realizată de Deutsche Welle. În rapoartele Comisiei Europene din 2024 și 2025 se menționează explicit că politica Moldovei în domeniu „nu este pe deplin armonizată” cu cea comunitară, existând divergențe față de 11 state, printre care Rusia.
Ministerul de Externe de la Chișinău a confirmat că această măsură este inevitabilă, dar a subliniat că va fi adoptată doar după o pregătire atentă, deoarece Moscova va reacționa cu măsuri similare. Un astfel de pas ar putea afecta comerțul bilateral și situația moldovenilor care locuiesc și lucrează în Rusia, motiv pentru care autoritățile insistă asupra unei tranziții coordonate cu Bruxellesul.
Parlamentul rupe legăturile simbolice cu Moscova și Minsk
În același spirit al reorientării geopolitice, majoritatea parlamentară proeuropeană a decis desființarea grupurilor de prietenie cu Rusia și Belarus. Vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că această hotărâre exprimă poziția fermă a Legislativului în apărarea principiilor suveranității și integrității teritoriale.
Ea a explicat că atâta timp cât tancurile rusești ucid civili în Ucraina, nu se poate vorbi despre cooperare cu agresorul, insistând că Moldova preferă parteneriatele cu state care respectă independența și demnitatea umană.
Formațiunile pro-ruse, precum Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru”, dar și unele grupări pretins proeuropene din opoziție, au criticat dur decizia, invocând sondaje potrivit cărora peste 70% dintre cetățenii moldoveni ar dori menținerea unor relații bune cu Rusia și Belarus.
Închiderea centrului cultural rus din Chișinău
Un alt pas important în desprinderea de influența Moscovei este inițiativa Ministerului Culturii privind denunțarea acordului moldo-rus din 1998, care permitea funcționarea centrelor culturale reciproce. Adoptarea acestui proiect echivalează cu închiderea Centrului cultural rus din Chișinău, considerat de presa locală o veritabilă „fabrică de spioni”.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat că acordul actual a fost redactat într-un mod care făcea imposibilă rezilierea înainte de termen. Documentul este valabil cinci ani, cu prelungire automată, dacă nu se notifică denunțarea cu cel puțin șase luni înainte de expirare.
Cum termenul actual se apropie, Guvernul a decis să acționeze acum, pentru a evita prelungirea automată cu încă cinci ani. Ministerul susține că, în actualul context geopolitic, acordul prezintă riscuri majore pentru securitatea informațională a Republicii Moldova și poate fi folosit pentru promovarea narațiunilor pro-Kremlin.
Reacția Moscovei și a opoziției pro-ruse
Ambasadorul neacreditat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a criticat vehement deciziile guvernului moldovean, catalogându-le drept „discriminatorii” și avertizând, în mod subtil, că „în Ucraina, problemele au început după restricționarea limbii și culturii ruse”.
Într-un comunicat ulterior, Ambasada Rusiei a transmis că își va „diversifica activitățile culturale” pe teritoriul Republicii Moldova pentru a contracara efectele închiderii Centrului cultural rus.
În Parlamentul de la Chișinău, deputații socialiști au acuzat guvernarea PAS de promovarea unei „politici rusofobe”, susținând că ruptura de Rusia contravine intereselor naționale. Vicepreședintele socialist Vlad Bătrâncea a declarat că toate deciziile privind închiderea centrului vor fi contestate în instanță.
După transmiterea proiectului către Legislativ, liderii opoziției pro-ruse au avut întâlniri separate cu ambasadorul Ozerov, un gest interpretat de presa locală drept dovadă a coordonării politice dintre Kremlin și partidele pro-ruse din Moldova.
