Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsReguli pentru cine are apartament la bloc. Diferența dintre proprietatea comună și cea individuală face toată diferența
Potrivit Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, părțile comune sunt acele elemente ale clădirii care nu aparțin exclusiv unui apartament și sunt folosite de toți sau de mai mulți proprietari.
În această categorie intră structura de rezistență, acoperișul, terasa, casa scării, subsolul, liftul, instalațiile comune de apă, canalizare, energie sau încălzire până la punctul de distribuție către apartamente.
În schimb, tot ceea ce ține de interiorul apartamentului este, în principiu, responsabilitatea proprietarului. Instalațiile din locuință, obiectele sanitare sau modificările făcute în apartament nu pot fi puse automat la comun.
Această distincție este esențială, pentru că de aici pleacă toate disputele.
Când este corect să plătești reparațiile comune și când nu
Dacă lucrarea privește o parte comună a blocului, plata este, în general, obligatorie pentru toți proprietarii.
Legea prevede că aceste cheltuieli se repartizează, de regulă, proporțional cu cota-parte indiviză, adică în funcție de suprafața și ponderea fiecărui apartament în clădire.
Asta înseamnă că lucrări precum repararea acoperișului, consolidarea structurii, reparațiile la coloanele de apă sau la instalațiile comune, renovarea casei scării sau intervențiile la lift intră în această categorie.
Un aspect important este că nu contează dacă folosești efectiv acea parte comună. Chiar dacă locuiești la parter, nu ești scutit automat de plata reparației la acoperiș. Legea spune clar că nimeni nu poate refuza plata cheltuielilor comune doar pentru că nu utilizează direct acea parte a clădirii.
Există excepții punctuale, dar ele sunt limitate și trebuie aprobate explicit, de exemplu în cazul costurilor legate de energia electrică a liftului.
Problemele apar atunci când o cheltuială care nu este comună este trecută ca fiind comună.
Dacă lucrarea privește exclusiv un apartament, costul nu trebuie împărțit tuturor. De exemplu, reparațiile în interiorul unei locuințe sau instalațiile care țin strict de acel spațiu nu pot fi puse pe listă la toți proprietarii.
La fel, dacă un proprietar provoacă o avarie, de exemplu printr-o modificare defectuoasă sau o instalație neîntreținută, acesta trebuie să suporte costurile. Nu este corect ca întreaga scară sau întregul bloc să plătească pentru o problemă individuală.
O altă situație discutabilă apare atunci când suma este împărțită greșit. Legea impune criterii clare de repartizare, iar abaterile de la aceste reguli pot face ca suma să fie contestabilă.
Nu toate costurile din listă sunt „reparații comune”
Legea face o diferență clară între cheltuielile comune și cele pe beneficiari. Există servicii care sunt gestionate prin asociația de proprietari, dar care nu sunt împărțite după aceeași regulă. Acestea țin de consumuri sau servicii individuale, chiar dacă apar pe lista de plată.
Confuzia apare atunci când astfel de costuri sunt prezentate ca reparații comune, deși nu au acest caracter. În astfel de cazuri, este important să fie verificată încadrarea corectă a cheltuielii.
Cum trebuie aprobate și justificate aceste lucrări și ce faci dacă ai dubii că suma este calculată greșit
Cheltuielile pentru reparații nu pot apărea pur și simplu pe listă. Ele trebuie fundamentate și aprobate în cadrul asociației.
De regulă, se constituie un fond de reparații, stabilit de adunarea generală, iar sumele sunt colectate în avans pentru lucrări viitoare.
Pentru lucrări importante, deciziile trebuie luate prin vot, iar modul de vot nu este întotdeauna unul simplu. În anumite cazuri, votul se calculează în funcție de cota-parte indiviză, nu doar „un apartament, un vot”.
Fără aceste etape, pot apărea suspiciuni privind legalitatea sumei cerute.
Legea îți oferă dreptul să ceri explicații și să verifici documentele. Poți solicita detalii despre modul de calcul al sumei, despre lucrarea efectuată și despre contractele încheiate de asociație. Ai dreptul să vezi facturi, devize sau hotărârile adunării generale.
Dacă suma ți se pare incorectă, o poți contesta în scris într-un termen scurt de la afișarea listei. Asociația este obligată să îți răspundă.
Dacă nu primești un răspuns clar sau problema nu se rezolvă, te poți adresa compartimentelor specializate din cadrul primăriei sau, în final, instanței.
Ce se întâmplă dacă refuzi plata
Refuzul de plată nu oprește automat obligația. Legea prevede termene pentru achitarea cotelor de întreținere, iar întârzierile pot duce la penalități. În timp, datoria poate genera măsuri mai severe, inclusiv acțiuni în instanță.
De aceea, este important ca eventualele neclarități să fie contestate oficial și la timp.
Cele mai frecvente probleme apar din lipsa de transparență sau din interpretarea greșită a noțiunii de „parte comună”. Uneori, cheltuielile sunt corecte, dar nu sunt explicate. Alteori, sunt introduse sume discutabile sau repartizate incorect.
În toate aceste situații, este importantă verificarea. Legea este destul de clară, dar aplicarea ei depinde de modul în care asociația își justifică deciziile și de cât de atent urmăresc proprietarii aceste aspecte.
