Reguli noi și protecție sporită pentru angajații din Uniunea Europeană. Roxana Mînzatu: Introducem și garanția pentru competențe

Uniunea Europeană pregătește un pachet extins de măsuri pentru creșterea calității locurilor de muncă, protejarea lucrătorilor vulnerabili și adaptarea pieței muncii la transformările provocate de tehnologie. Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a explicat că noua strategie vizează sprijinirea categoriilor expuse exploatării, reorientarea profesională în industriile aflate în restructurare și consolidarea cadrului legislativ în contextul impactului inteligenței artificiale. În paralel, România este avertizată să accelereze absorbția fondurilor europene, în special pe linia PNRR.

Strategia europeană pentru locuri de muncă de calitate. Roxana Mînzatu: Garanția pentru competențe va fi foarte relevantă pentru lucrătorii din industria automotive

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat că instituția pe care o reprezintă va lansa joi „Strategia UE pentru locuri de muncă de calitate”, un document amplu care urmărește protejarea lucrătorilor europeni și adaptarea pieței muncii la provocările economice și tehnologice actuale.

Ea a precizat, într-o intervenție la Antena 3, că prioritatea o reprezintă salariații expuși exploatării din cauza formelor precare de contractare, menționând că numeroase categorii profesionale, inclusiv din România, sunt vulnerabile la abuzuri.

Roxana Mînzatu a explicat că strategia include o „garanție europeană pentru competențe”, un nou instrument prin care lucrătorii afectați de restructurările din industria auto și din lanțurile conexe vor putea beneficia de sprijin concret.

Potrivit ei, sectorul automotive din UE se confruntă cu schimbări majore, iar Bruxelles-ul dorește să ofere soluții pentru ca angajații să își poată găsi noi oportunități profesionale fără a-și pierde veniturile sau calificările.

Roxana Mînzatu a arătat că această garanție va finanța instruirea suplimentară, reconversia, sprijinul în tranziția către alte companii sau sectoare economice, precum și subvenționarea temporară a locurilor de muncă atunci când este necesar.

„Mâine lansez această strategie a Uniunii Europene pentru locuri de muncă de calitate. Nu intru în detalii, dau câteva exemple, însă relevante pentru România.

În primul rând, propunem o nouă garanție europeană, garanția pentru competențe, care e foarte relevantă pentru lucrătorii din industria automotive și toată rețeaua de aprovizionare, tot lanțul de aprovizionare pentru automotive. Industria europeană automotive se confruntă cu diverse probleme, se confruntă deja cu restructurări.

În anumite situații venim cu o soluție, o garanție care să fie susținută din fonduri europene, prin care lucrătorii din automotive să poată fi sprijiniți să își găsească, în aceeași companie, în industrie sau în sectoare economice adiacente, un loc de muncă în care să-și poată folosi competențele.

Evident, dacă au nevoie de instruire suplimentară, de sprijin suplimentar, dacă e nevoie de subvenționarea temporară a locului de muncă la noul angajator sau pe noua poziție, să-i putem sprijini în acest concept garanția europeană pentru competențe”, a declarat Roxana Mînzatu.

Abuzuri asupra mai multor categorii de lucrători, precum șoferii de TIR sau cei care muncesc în agricultură și construcții

Oficialul european a insistat asupra faptului că numeroși lucrători din UE – în special cei din transporturi, agricultură și construcții – sunt victime ale unor practici abuzive generate de lanțuri de subcontractare slab reglementate.

Ea a menționat că discuțiile avute cu șoferi de camion din mai multe țări au evidențiat situații în care angajații muncesc fără asigurări medicale sau sociale, lucrează peste limitele legale și sunt remunerați sub nivelul minim prevăzut de legislație.

În acest context, Roxana Mînzatu a anunțat că strategia și pachetul european privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, care urmează să fie lansat în 2026, vor conține soluții dedicate pentru combaterea acestor forme de exploatare.

„Pentru mine, prioritatea sunt lucrătorii care de multe ori ajung să fie exploatați, abuzați în Uniunea Europeană datorită unor prevederi contractuale precare, a unor lanțuri de sub-contractare foarte precare.

Lucrătorii din transport, am discutat cu șoferi de TIR care nu sunt doar români, sunt polonezi, sunt din afara Uniunii Europene, care ajung să fie recrutați și să-și facă desfășoară activitatea fără să aibă asigurări medicale, asigurări sociale, lucrând mai multe ore decât este cazul, primind un salariu sub minimul legal.

Vom veni cu propuneri pentru a sprijini aceste categorii de lucrători, pentru ca ei să fie protejați, remunerați așa cum prevede legislația europeană și standardele europene. Și nu e vorba numai de transport, că ne uităm în construcții, ne uităm în agricultură, sectoare în care lucrătorii circulă în interior Uniunii Europene și de multe ori devin forță de muncă ieftină și exploatată și abuzată.

Și atunci și pentru această categorie de lucrători o să venim cu o serie de soluții, atât prin strategia pe care lansez mâine, cât și prin pachetul de mobilitate echitabilă a forței de muncă pe care îl vom lansa în 2026”, a spus Mînzatu.

Angajații care sunt afectați de inteligența artificială. Cum vor fi ei protejați și sprijiniți?

Un capitol esențial al noii strategii îl reprezintă impactul inteligenței artificiale asupra structurii ocupării forței de muncă.

Vicepreședintele Comisiei Europene a subliniat că numeroase locuri de muncă se transformă sau dispar, iar UE trebuie să decidă dacă este necesar un cadru legislativ suplimentar pentru protejarea angajaților vulnerabili.

Roxana Mînzatu a afirmat că investițiile în formare și dezvoltare de competențe compatibile cu instrumentele AI sunt indispensabile dacă Europa dorește să rămână competitivă fără a sacrifica standardele calității muncii.

„Un sector important sunt lucrătorii afectați de AI. Sunt locuri de muncă care se transformă, care vor dispărea, cred că e nevoie să reflectăm dacă ne trebuie cadru legislativ și trebuie să investim și în formarea competențe care să permită angajaților să integreze competențele cu AI-ul și să nu fie concediați.

Strategia e complexă, mesajul transmis azi în colegiul comisarilor: Europa nu poate fi competitivă dacă abandonează standardele calității locurilor de muncă”, a subliniat Mînzatu.

Care sunt prioritățile României, din punctul de vedere al Bruxelles-ului

În ceea ce privește România, Roxana Mînzatu a transmis că țara se află pe o traiectorie fiscală acceptabilă, conform evaluărilor prezentate de comisarul Valdis Dombrovskis în cadrul pachetului de toamnă din Semestrul European.

Totuși, ea a avertizat că Bucureștiul trebuie să se concentreze urgent pe absorbția fondurilor europene, în special asupra proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit oficialului european, orice investiție care nu este finalizată până în august 2026 nu va mai putea fi decontată, iar întârzierile pot afecta plata tranșelor viitoare din PNRR, întrucât anumite proiecte reprezintă jaloane obligatorii.

Ea a adăugat că și fondurile de coeziune trebuie accelerate, întrucât termenele de implementare sunt stricte, iar întârzierea proiectelor din infrastructură, sprijinirea mediului de afaceri sau programele sociale poate priva România de resurse esențiale.

„Am prezentat săptămâna trecută cu comisarul Dombrovskis pachetul de toamnă din semestru european și el a transmis un mesaj pozitiv pentru România, în sensul în care România se află pe o traiectorie bună, se încadrează la limită în ținta agreată pentru 2025.

Deci mesajele sunt pozitive și ce trebuie să facă România este să se concentreze pe absorbția de fonduri europene. În primul rând, PNRR, pentru că investițiile au un termen foarte clar, ce nu se termină până în august 2026, nu va putea fi decontat din fonduri europene. Mai mult, poate afecta plata unor tranșe, întrucât unele investiții sunt jaloane din PNRR.

Deci asta este prioritatea zero pentru România și, de asemenea, fondurile din politica de coeziune, fondurile europene clasice. Şi acolo ceasul ticăie sunt, sunt termene care trebuie respectate și evident că, în paralel, trebuie făcut un efort și pe accelerarea implementării în aceste tipuri de fonduri.

Fondul social european, pe care îl implementăm în comisie și de care mă ocup eu, dar și fondurile pentru infrastructură, pentru zona de sprijinire a mediului de afaceri, toate sunt un pachet de soluții pe care România le are la dispoziție. Toate ministerele, toate autoritățile, firmele de construcții, furnizorii de soluții, toți laolaltă, trebuie să facă un efort în acest sens în perioada”, a mai declarat Roxana Mînzatu.