Reguli noi pentru falimentele bancare. Directivă UE pentru a proteja depozitele și contribuabilii

Reguli noi pentru falimentele bancare. Directivă UE pentru a proteja depozitele și contribuabilii

SURSA FOTO: Capital.ro - bănci

Publicat de Corina Chiriac la 29 martie 2026, 09:29

Uniunea Europeană reformează regulile privind falimentele bancare, extinde protecția depozitelor și reduce riscul folosirii banilor publici în salvarea băncilor.

Reformă majoră în sistemul bancar european

Uniunea Europeană a adoptat un nou set de reguli care schimbă modul în care sunt gestionate falimentele bancare și crizele financiare în statele membre. Reforma vizează întărirea stabilității financiare, protejarea deponenților și limitarea intervenției banilor publici în salvarea instituțiilor bancare.

Noul cadru legislativ extinde mecanismele de rezoluție bancară și introduce reguli mai clare pentru modul în care pierderile sunt distribuite în cazul prăbușirii unei bănci.

Ce se schimbă în falimentele bancare din UE?

Una dintre principalele modificări este extinderea aplicării procedurilor de rezoluție și la băncile mici și mijlocii, nu doar la marile instituții financiare considerate sistemice.

Această schimbare permite autorităților să intervină mai rapid și mai eficient în situațiile de risc, pentru a evita efectele în lanț asupra economiei.

În plus, cadrul devine mai uniform la nivel european, reducând diferențele dintre statele membre în gestionarea crizelor bancare.

Protecție mai puternică pentru deponenți

Un element central al reformei este consolidarea protecției pentru deponenți. Schema de garantare a depozitelor rămâne la nivelul standard de 100.000 de euro per persoană și bancă, însă rolul acesteia este întărit semnificativ.

În noua ierarhie de plată în caz de faliment bancar:

  • schemele de garantare a depozitelor au prioritate maximă;
  • deponenții persoane fizice și IMM-urile sunt protejați mai clar;
  • anumite entități publice mici sunt plasate pe niveluri inferioare, în funcție de statut.

Scopul este reducerea incertitudinii și creșterea încrederii în sistemul bancar european.

Reforma introduce și o extindere a protecției pentru anumite tipuri de depozite temporare, în special cele asociate tranzacțiilor imobiliare sau financiare de valoare mare.

Aceste sume pot beneficia de garanții extinse, cuprinse între 500.000 și 2.500.000 de euro, în funcție de circumstanțe.

Măsura este gândită pentru a proteja situațiile în care sume mari sunt depozitate pe termen scurt și expuse riscului în caz de insolvență bancară.

Uniunea Europeană
SURSA FOTO: Dreamstime – Uniunea Europeană

Regula celor 8%

Un principiu de bază al noii arhitecturi este că pierderile trebuie absorbite mai întâi de acționari și creditori.

Conform regulii, înainte ca o bancă să poată accesa fonduri externe de sprijin, trebuie acoperite pierderi de cel puțin 8% din totalul pasivelor și capitalului propriu.

Această regulă consolidează disciplina de piață și reduce dependența de intervenția publică.

Reforma introduce un instrument nou prin care schemele de garantare a depozitelor pot contribui la acoperirea diferenței necesare pentru atingerea pragului de 8%.

Acest mecanism este destinat în special băncilor care se bazează în principal pe depozite și nu au suficient capital pentru absorbția pierderilor.

Scopul este de a face intervențiile mai flexibile și mai eficiente în situații de criză.

Un obiectiv esențial al reformei este reducerea utilizării banilor contribuabililor în salvarea băncilor.

Statele membre vor putea folosi fondurile schemelor de garantare a depozitelor nu doar în caz de faliment, ci și preventiv, pentru a evita prăbușirea unei instituții financiare.

Astfel, accentul se mută pe finanțarea din sectorul bancar și pe intervenții timpurii, înainte ca problemele să devină sistemice.

Impactul asupra stabilității financiare în UE

Noul cadru face parte din revizuirea mai amplă a mecanismului european de gestionare a crizelor bancare și a asigurării depozitelor (CMDI).

Prin această reformă, Uniunea Europeană urmărește:

  • creșterea rezilienței sistemului bancar;
  • protejarea mai eficientă a deponenților;
  • reducerea fragmentării legislative între state;
  • accelerarea intervențiilor în caz de criză.

Deși reforma reprezintă un progres important, oficialii europeni subliniază că procesul nu este finalizat.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.