Reguli în România pentru spațiile verzi. Obligație pentru toate primăriile. Planta care trebuie eliminată

Zeci de primării din România nu dețin un registru al spațiilor verzi, nu întrețin corespunzător aceste zone și nu iau măsuri eficiente pentru combaterea ambroziei, arată un raport al Gărzii Naționale de Mediu. Situația este cu atât mai gravă cu cât legislația în vigoare, adoptată în urmă cu aproape 20 de ani, obligă unitățile administrativ-teritoriale să întocmească și să actualizeze permanent un registru al spațiilor verzi.

Constatările provin din controalele realizate anul trecut de comisarii Gărzii de Mediu la nivelul autorităților publice locale. Verificările s-au desfășurat în perioada 30 iunie – 26 noiembrie 2025 și au vizat respectarea legislației de mediu în domeniul biodiversității și al spațiilor verzi.

Spațiile verzi sunt ignorate de multe primării

Acțiunea a fost derulată în toate municipiile, orașele și stațiunile din România, principalul obiectiv fiind evaluarea modului în care autoritățile administrației publice locale își îndeplinesc obligațiile legale privind evidența, administrarea, protecția și întreținerea spațiilor verzi din intravilan.

În cadrul acestei acțiuni au fost efectuate 301 controale, care au scos în evidență atât progrese în aplicarea legislației, cât și deficiențe semnificative ce necesită intervenții și monitorizare continuă. Datele raportului arată că 289 de unități administrativ-teritoriale dețineau un registru al spațiilor verzi, însă doar 239 dintre acestea aveau registrele actualizate conform cerințelor legale. În același timp, 47 de unități administrativ-teritoriale verificate nu dețineau deloc registrul spațiilor verzi, încălcând prevederile Legii nr. 24/2007, situație care afectează capacitatea de planificare, protecție și dezvoltare coerentă a spațiilor verzi urbane.

„În cadrul acţiunii au fost efectuate 301 controale, care au evidenţiat atât progrese în aplicarea legislaţiei, cât şi deficienţe semnificative ce necesită acţiuni şi monitorizare continuă. Astfel, 289 de unităţi administrativ-teritoriale deţineau registrul spaţiilor verzi, însă doar 239 dintre acestea aveau registrele actualizate, conform cerinţelor legale. În acelaşi timp, 47 de unităţi controlate nu deţineau registrul spaţiilor verzi, contrar prevederilor Legii nr. 24/2007, situaţie care afectează capacitatea de planificare, protecţie şi dezvoltare coerentă a spaţiilor verzi urbane.

Ca urmare a neconformităţilor constatate, Garda Naţională de Mediu a aplicat 109 sancţiuni contravenţionale, respectiv 66 de avertismente şi 43 de amenzi, în valoare totală de 1.015.000 lei, pentru neconstituirea registrului spaţiilor verzi. Totodată, au fost stabilite 761 de măsuri de conformare, având ca obiect realizarea şi/sau actualizarea registrelor spaţiilor verzi, în vederea aducerii situaţiei din teren în acord cu cerinţele legale”, arată un raport al Gărzii Naţionale de Mediu.

Garda Națională de Mediu a aplicat 109 sancțiuni contravenționale

Ca urmare a neconformităților constatate, Garda Națională de Mediu a aplicat 109 sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 66 au fost avertismente, iar 43 au fost amenzi, valoarea totală a sancțiunilor ridicându-se la 1.015.000 lei, toate fiind aplicate pentru neconstituirea registrului spațiilor verzi. În paralel, au fost stabilite 761 de măsuri de conformare, care au vizat realizarea și sau actualizarea registrelor spațiilor verzi, astfel încât situația din teren să fie adusă în acord cu cerințele legale.

Raportul Gărzii de Mediu menționează și existența altor deficiențe relevante, cu impact direct asupra calității mediului și asupra sănătății populației. În urma controalelor, comisarii de mediu au constatat că 38 de unități administrativ-teritoriale nu asigurau întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi. De asemenea, în cazul a 17 primării au fost identificate lipsuri privind implementarea unor măsuri adecvate pentru protecția vegetației împotriva bolilor și dăunătorilor.

Vegetația invazivă este o altă problemă semnalată în raport

O problemă majoră semnalată de raport o reprezintă și prezența vegetației invazive. În 42 de unități administrativ-teritoriale a fost constatată ambrozia, o plantă cu potențial ridicat de impact asupra sănătății publice, în special prin creșterea incidenței afecțiunilor alergice.

Concluziile Gărzii Naționale de Mediu indică faptul că, deși există unele progrese în respectarea legislației de mediu, numeroase autorități locale continuă să ignore obligații legale esențiale privind evidența, întreținerea și protejarea spațiilor verzi, cu efecte directe asupra mediului urban și a sănătății populației.