Guvernul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor speciale
Marți, la ora 14:30, va avea loc o ședință solemnă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a sărbători Ziua Națională a României – 1 Decembrie.
După această ședință festivă, va urma o ședință comună în care Guvernul își va asuma răspunderea pe proiectul de lege care schimbă regulile privind pensiile de serviciu. Proiectul de lege stabilește cum se vor pensiona magistrații și cum se va calcula pensia lor. CSM a dat aviz negativ, dar acest aviz este doar consultativ. Totuși, este important pentru că, în trecut, CCR a respins proiectul tocmai pentru că Executivul nu a așteptat avizul CSM.
Parlamentarii pot depune modificări la proiect până marți, 2 decembrie, ora 8:00.
Ce conține noua lege a pensiilor speciale?
Guvernul Bolojan a aprobat, vinerea trecută, un nou proiect de lege pentru schimbarea pensiilor speciale ale magistraților, după ce varianta anterioară a fost respinsă de CCR. Acum, Executivul își va asuma din nou răspunderea în Parlament pentru acest proiect.
Ce aduce nou reforma pensiilor speciale
Proiectul de lege propune următoarele schimbări pentru pensiile magistraților:
- Vârsta de pensionare va fi stabilită în funcție de vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii.
- Până la 31 decembrie 2026, magistrații se pot pensiona cel mai devreme la 49 de ani.
- Se introduce obligativitatea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani.
- Vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați.
- Vârsta de pensionare va fi majorată treptat până va ajunge la vârsta standard din sistemul public, iar după ultimele etape va ajunge la 65 de ani.
- Condiția de 35 de ani vechime totală se va introduce treptat, nu doar vechimea în magistratură contează.
- Perioadele de vechime „asimilate” (cele care se considerau ca experiență, deși nu erau muncă efectivă în magistratură) vor fi recunoscute tot mai puțin, timp de 10 ani, până la finalul lui 2035.
Perioada de 5 ani de vechime în funcții asimilate va fi eliminată treptat, scăzând câte un an la fiecare doi ani. Din 1 ianuarie 2036, nu va mai fi acceptată deloc. Această schimbare se face treptat pentru a respecta principiul stabilității legii.
- Pensia va fi de 55% din media salariilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de muncă. Totuși, pensia netă nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de lucru.
- Unele beneficii, cum ar fi bonusul de 1% și actualizarea pensiei, vor rămâne doar pentru cei care au decizia de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte ca legea să intre în vigoare. Vechimea acumulată după intrarea în vigoare a legii nu va mai fi luată în calcul pentru acel bonus de 1%.
Care este procedura asumării răspunderii?
Procedura este prevăzută în Articolul 114 din Constituția României, care spune următoarele:
- Executivul poate să-și asume răspunderea în fața Parlamentului (Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună) pentru un program, o declarație politică sau un proiect de lege. Practic, Executivul spune: „Acesta este proiectul, îl adoptăm dacă nu ne dați jos.”
- Executivul cade dacă Opoziția depune o moțiune de cenzură în maximum 3 zile și aceasta este votată și trece.
- Dacă moțiunea nu trece, proiectul de lege prezentat de Guvern se consideră automat adoptat, cu tot cu modificările acceptate de Executiv. În plus, programul sau declarația asumată devine obligatorie pentru Guvern.
- Dacă Președintele României cere reexaminarea legii adoptate astfel, Parlamentul o va discuta din nou într-o ședință comună a celor două Camere.
