Reforma pensiilor magistraților, test pentru coaliție. Victor Negrescu: Voi face tot ceea ce pot pentru ca România să nu piardă bani europeni

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că România riscă suspendarea fondurilor europene din PNRR dacă reforma pensiilor magistraților va fi declarată neconstituțională. El afirmă că va face toate demersurile necesare pentru a evita pierderea banilor, dar subliniază că o a doua respingere la CCR ar putea declanșa o dezbatere majoră privind funcționarea actualei coaliții de guvernare și capacitatea acesteia de a livra reforme solide.

Miza pensiilor magistraților. Avertismentul lui Victor Negrescu înainte de decizia CCR

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat marți, la Strasbourg, că va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție, în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, pentru ca România să nu piardă fondurile europene aferente jalonului referitor la reforma pensiilor magistraților.

Oficialul social-democrat a subliniat însă că o eventuală decizie de neconstituționalitate a legii ar putea conduce, cel puțin temporar, la suspendarea sumelor, iar un al doilea refuz al Curții Constituționale (CCR) ar deschide o discuție serioasă despre funcționarea actualei coaliții de guvernare.

Negrescu a explicat că rolul său la nivel european este de a susține interesele României și de a se asigura că fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt păstrate.

El a arătat că acest obiectiv depinde în mod direct de capacitatea autorităților române de a aplica legea adoptată și de verdictul Curții Constituționale, pe care l-a calificat drept extrem de relevant pentru soarta banilor europeni.

În opinia sa, dacă legea va fi invalidată sau declarată neconstituțională, consecința imediată ar fi suspendarea sumelor, chiar dacă aceasta nu ar însemna automat pierderea definitivă a fondurilor.

„În calitate de raportor al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Rezilienţă voi face tot ceea ce pot pentru ca România să nu piardă aceşti bani.

Evident, totul este condiţionat de capacitatea Guvernului României în a aplica această lege. Decizia Curţii Constituţionale va fi extrem de relevantă şi importantă pentru a vedea dacă pierdem sau nu aceşti bani. (…)

O decizie a CCR de invalidare sau de neconstituţionalitate a acestei legi va conduce cel puţin la suspendarea acestor sume de bani”, a afirmat Victor Negrescu.

Victor Negrescu nu a vrut să comenteze despre o eventuală demisie a premierului Bolojan

Vicepreședintele Parlamentului European a mai arătat că responsabilitatea pentru apărarea legii revine celor care au redactat-o și au susținut-o politic.

El a insistat că, din perspectiva sa, miza principală rămâne evitarea oricărei pierderi financiare pentru România, mai ales în contextul în care jalonul privind pensiile speciale este legat de aproximativ 230 de milioane de euro din PNRR.

„În sensul acesta, evident, cei care au redactat regea trebuie să explice ce au dorit să facă şi să susţină această lege până la capăt. Eu aici, la nivel european, îmi doresc ca România să nu piardă niciun ban alocat pentru ţara noastră”, a indicat Victor Negrescu.

Întrebat despre o eventuală demisie a premierului în cazul unei decizii de neconstituționalitate, Victor Negrescu a evitat un răspuns tranșant. El a arătat că șeful Guvernului și-a asumat public această lege și că, indiferent de hotărârea Curții Constituționale, explicațiile politice vor trebui oferite de premier.

„Nu am un răspuns la această întrebare. Premierul României, însă, am remarcat în interviurile sale publice, că îşi asumă pe deplin această lege şi, indiferent care ar fi decizia CCR, este un lucru pe care trebuie să-l explice domnia sa”, a declarat social-democratul.

Un al doilea refuz la CCR va duce inevitabil la o discuție despre funcționarea coaliției

În același timp, europarlamentarul a subliniat că actuala coaliție pro-europeană a fost creată într-un context dificil și are obligația de a livra reforme reale, solide din punct de vedere juridic și constituțional.

În acest cadru, Negrescu a apreciat că reforma pensiilor speciale, inclusiv a celor din magistratură, a fost una dintre prioritățile asumate de coaliția de guvernare. El a avertizat însă că, în ipoteza unui al doilea refuz al Curții Constituționale, va fi inevitabilă o dezbatere politică despre funcționarea coaliției, despre modul în care au fost ascultate opiniile specialiștilor și despre respectarea Constituției și a literei legii.

Oficialul a revenit asupra ideii că obiectivul său este ca România să nu piardă cele 230 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR.

„Eu cred că această coaliţie pro-europeană s-a format într-un context extrem de dificil şi avem o responsabilitate faţă de români să avem o guvernare performantă, care face reforme ce sunt ulterior 100% implementate. Şi în sensul acesta, reforma pensiilor speciale a reprezentat o prioritate pentru această coaliţie de guvernare.

Dacă eventual vom ajunge la un al doilea refuz din partea CCR, într-adevăr, este un moment în care trebuie să dezbatem dacă această coalitie funcţionează şi dacă cei care şi-au asumat această reformă au ascultat toate vocile exprimate, toate opiniile specialiştilor şi au respectat Constituţia şi litera legii”, a încheiat Victor Negrescu.

Verdictul CCR va veni duminică, 28 decembrie

Decizia Curtea Constituțională a României este așteptată pe 28 decembrie, într-o zi de duminică. Miza verdictului este una majoră, atât din punct de vedere financiar, cât și politic, în condițiile în care reforma pensiilor de serviciu se află de mai mult timp în centrul disputelor dintre puterea executivă, sistemul judiciar și instituțiile europene.

Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu pe 2 decembrie, în plenul comun al Parlamentului. Noul proiect a fost adoptat după ce prima variantă a legii a fost respinsă de CCR și stabilește atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și modalitatea de calcul a pensiei. Proiectul a primit însă un aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre principalele modificări prevăzute de lege se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii, cu introducerea unei vârste minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026. De asemenea, este instituită condiția unei vechimi în muncă de cel puțin 35 de ani și este prevăzută creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Legea introduce și etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare, urmând ca, după ultima etapă, vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.

Un alt element important îl reprezintă introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul stabilește un nivel de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Totodată, sunt restrânse posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei de serviciu, acestea urmând să se aplice doar persoanelor care aveau decizii de pensionare sau îndeplineau condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

În acest context, verdictul CCR va fi decisiv nu doar pentru reforma pensiilor magistraților, ci și pentru credibilitatea angajamentelor asumate de Guvernul României în fața instituțiilor europene și pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR.