Reforma administrației locale. Premierul Ilie Bolojan dă asigurări că primarii nu vor rămâne cu mai puțini bani: A fost nevoie să creştem taxele locale

Premierul Ilie Bolojan dă asigurări că primăriile nu vor rămâne cu mai puțini bani, dar unele taxe locale trebuie majorate pentru a susține 30.000 de proiecte în derulare în România. El a explicat că măsura este necesară pentru a finanța proiectele și a folosi eficient resursele publice.

Primăriile nu vor rămâne cu mai puțini bani, dar unele taxe locale trebuie majorate pentru a susține 30.000 de proiecte în derulare

Premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că primarii nu vor rămâne cu mai puțini bani. El a explicat, la Radio România Actualități, că România are acum aproximativ 30.000 de proiecte în derulare, finanțate de guvern, autoritățile locale și fonduri europene, iar multe dintre aceste proiecte nu mai pot fi plătite cu mecanismele actuale. Bolojan a spus că nu poți să mărești mult banii transferați primăriilor și, în același timp, să nu reduci cheltuielile administrației locale.

Potrivit lui, în Europa, bugetele locale sunt împărțite cam jumătate de la stat, jumătate din veniturile proprii ale primăriilor. În România, 80% din bani vin de la stat, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt de trei ori mai mici decât în alte țări. Totuși, Bolojan a spus că banii pe care primăriile îi primesc anul acesta nu vor fi mai puțini decât anul trecut.

Conform lui, pentru a putea finanța toate aceste proiecte a fost nevoie să crească unele taxe locale, astfel încât comunitățile care beneficiază direct de proiecte să contribuie și ele. El a adăugat că, pentru a investi în viitor, trebuie să corectăm greșelile făcute până acum.

Bolojan a dat exemple de greșeli: rețele de canalizare construite unde doar 20% din case sunt racordate, școli renovate în sate fără copii, stadioane construite în orașe fără echipe de fotbal sau cu două stadioane pentru o echipă mică. El a spus că astfel de proiecte risipesc bani și că impozitele românilor trebuie folosite pentru investiții care rezolvă probleme reale sau aduc dezvoltare.

Premierul a mai zis că, deși în 2024 și 2025 s-au făcut investiții mari, creșterea economică a început să scadă, pentru că o parte din aceste investiții nu mai au un efect mare de multiplicare.

El a explicat că multe dintre proiectele în derulare fac parte din Programul „Anghel Saligny” sau provin de la ministere, cum ar fi Educația sau Dezvoltarea, pentru școli sau eficiență energetică. Bolojan a subliniat că gestionarea acestor mii de proiecte este foarte importantă.

„Primarii nu rămân cu mai puţini bani. În Europa se transferă din bugetul total al autorităţilor locale, jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete. La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile autorităţilor locale sunt de trei ori mai mici. Şi cu asta am spus totul.

Banii pe care îi încasează autorităţile locale în anul acesta cu siguranţă nu vor fi mai puţini decât anul trecut, dar nu poţi să şi creşti foarte mult transferurile către autorităţile locale, ca să poată funcţiona, să nici nu-ţi reduci în administraţia locală cheltuielile şi să fii pe locul 1 în Europa la investiţii.

Guvernul României, autorităţile locale din România, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte, 30.000 de proiecte deschise în România. Nu există nici o unitate administrativ-teritorială fără un proiect în lucru, în momentul de faţă. Aceste proiecte nu mai pot fi finanţate, în cea mai mare parte, din pârghiile actuale. Prin urmare, a fost nevoie să creştem taxele locale în aşa fel încât o parte din acest efort de a îmbunătăţi viaţa oamenilor, în fiecare comunitate din România, să fie asigurată de cei care sunt direct beneficiari.

Să nu mai avem reţele de canalizare în localităţi în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncaţi pe geam, să nu mai avem şcoli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii şi şcolile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiţi la rata natalităţii şi doar acolo unde, într-adevăr, am suficienţi copii investesc, să nu mai facem stadioane în oraşe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraş care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această ţară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcţionaţi către investiţii care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare.

Dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că şi în 2024, şi în 2025 am avut nişte investiţii enorme, am pompat foarte multe investiţii care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creştere economică, dar s-a văzut că creşterea noastră economică a început să scadă, deşi investiţiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiţii nu mai au un efect de antrenare mare.

În felul acesta, multiplicate toate, câteva mii la fiecare minister, avem, într-adevăr, un număr semnificativ de proiecte şi gestionarea acestora este importantă”, a completat oficialul român.

Două treimi din administrația locală sunt supradimensionate. Vor avea reduceri de personal pentru a scădea cheltuielile statului

Bolojan a spus că, dacă se face un calcul corect al angajaților, acolo unde personalul este prea mare vor fi reduceri de personal. El a explicat că, pentru a reduce deficitul bugetar, aparatul de stat trebuie să contribuie și el, pentru că în multe locuri este supradimensionat. Bolojan a menționat că în peste 700 de primării, unde personalul este deja suficient chiar și cu noua grilă de salarizare, nu trebuie să se facă nicio reducere.

El a explicat că reducerea salariilor cu 10% se va face ținând cont de economiile deja realizate anul trecut și că sectoare precum educația preuniversitară nu vor fi afectate. Fiecare minister și autoritate locală va analiza situația și va lua măsurile necesare astfel încât instituțiile să funcționeze normal.

Premierul a mai zis că două treimi din administrația locală din România au personal prea mare și au nevoie de reduceri. El a subliniat că aceste costuri mari sunt suportate de români și reprezintă nu doar risipă, ci și o nedreptate față de cei care muncesc mult în sectorul public sau privat. Resursele consumate de salariile prea mari nu pot fi folosite pentru a avea drumuri mai bune sau servicii de sănătate mai bune.

„În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajaţi, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielor cu salariile de 10%, ţinându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educaţia preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creşterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-şi specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare, în aşa fel încât instituţia să funcţioneze în bună regulă.

În condiţiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri, este supradimensionat.

Se vede foarte clar din analiza structurii administraţiei publice locale că, dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, deci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal.

Sunt nişte costuri pe care tot românii le plătesc şi e un aspect nu doar de irosire de resurse, ci şi de inechitate faţă de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat.

Din taxele lor acoperă aceste costuri salariale şi, în loc să avem mai multe drumuri în condiţii mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătăţim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcţionate acolo, fiind consumate în altă parte”, a explicat oficialul român.