Alertă în Educație. Unii profesori din mediul rural ar putea ajunge să predea și materiile colegilor de la alte discipline
Măsurile de austeritate din Educație afectează puternic învățământul din mediul rural, iar tot mai mulți profesori refuză posturile în școlile de la țară.
Asta după ce primăriile, cărora Guvernul le-a lăsat sarcina de a suporta plata navetei cadrelor didactice, au semnalat că nu mai au resurse financiare. Situația este deja gravă în mai multe comune din județul Iași, relatează Antena 1.
Directorii școlilor din cele șase comune afectate au avertizat că, în lipsa decontării transportului pentru cadrele didactice care fac naveta, vor fi nevoiți să caute soluții alternative pentru anul viitor.
Aceasta ar putea însemna ca unele cadre didactice, care locuiesc în comună sau fac naveta pe distanțe mai scurte, să fie nevoite să predea materii pentru care nu sunt calificate, precum un profesor de Istorie care ar putea ajunge să predea și Geografie sau Educație Fizică.
Profesorii se tem de efectele măsurii, mai ales cei aflați la început de carieră, a căror remunerație este de aproximativ 3.500 – 4.000 de lei. Având în vedere că naveta poate costa în jur de 1.000 de lei pe lună, cadrele didactice nu vor mai fi dispuse să predea în școlile în care au fost repartizate.
În prezent, în aproape toate comunele vizate, mai mult de jumătate dintre profesori și învățători fac naveta pe distanțe considerabile. Directorii speră că primarii vor identifica soluții pentru a evita un colaps al activității didactice.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Educația trebuie protejată de modificări
În acest context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că Guvernul nu ar trebui să mai aducă modificări în sistemul de Educație, considerând că acest sector a făcut deja eforturi semnificative anul trecut.
El a precizat, în cadrul unei emisiuni difuzate de Digi24, că nici norma didactică, majorată anterior pentru a reduce necesarul de profesori suplinitori, nu ar trebui modificată, în ciuda solicitărilor profesorilor de revenire la legea care le mărește norma.
„Aici, sigur, discuțiile trebuie purtate cu cei de la Ministerul Educației. Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi”, a spus șeful UDMR.
El a explicat că în cadrul dezbaterilor privind legea administrației, educația nu trebuie afectată de reducerea cheltuielilor cu salariile planificată pentru 2026, deoarece sectorul a făcut deja eforturi semnificative în anul anterior.
„Eu cred că da (norma să rămână neschimbată – n.red.), dar ceea ce am spus anul trecut, când am început discuțiile pe proiectul pe legea administrației, Educația nu trebuie să fie atinsă de această reglementare din administrație (reducerea cheltuielilor cu salariile cu 10%, în 2026 – n.red.), fiindcă ei au făcut efortul anul trecut.
E singura zonă și un pic din sistemul sanitar unde au făcut aceste reduceri. Deci eu sunt împotrivă să umblăm la Educație”, a afirmat Kelemen Hunor.
Susținere pentru cadrele didactice și universități
Kelemen Hunor a mai explicat că educația trebuie susținută financiar, inclusiv zona universitară, și că nu este de acord cu reduceri suplimentare sau modificări ale instituțiilor, normei didactice sau altor aspecte organizatorice.
El a subliniat că există deja o subfinanțare importantă și presiuni considerabile în sistem, iar calitatea educațională actuală nu ar trebui afectată de intervenții suplimentare.
Potrivit lui, Educația trebuie lăsată să funcționeze autonom, cu resurse adecvate, pentru ca profesorii să se poată concentra pe conținutul învățământului.
„Educația trebuie susținută, Educația trebuie să primească bani, inclusiv zona universitară și nu sunt de acord să mai umblăm, să mai reducem, să mai căutăm ce se mai poate face la educație.
Oricum există o subfinanțare. Oricum există o presiune foarte mare. Calitatea educațională e cum e acuma, nu vreau să intru eu în detalii.
Dar din punctul meu de vedere, Educația trebuie lăsată în pace, trebuie susținere și lăsată să facă ceea ce e de făcut în interior, privind conținutul învățământului. Nu mai trebuie să umblăm la instituții și la norma didactică și la alte chestiuni”, a mai precizat Kelemen Hunor.
Sindicatele avertizează asupra iminenței unei greve generale
Tot marți, 3 februarie, George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a atras atenția că tot mai mulți profesori iau în calcul o grevă generală, ca urmare a nemulțumirilor generate de măsurile de austeritate și de modificările aduse prin Legea 141/2025, cunoscută drept „legea Bolojan”.
Liderul sindical a explicat că revendicările profesorilor rămân aceleași de anul trecut și se referă în principal la majorarea normei didactice în 2-4 ore, ceea ce conduce, de fapt, la o reducere mascată a salariilor cuprinsă între 10 și 25%.
Potrivit lui Purcaru, aceste modificări au fost implementate fără consultarea adecvată a cadrelor didactice, generând un val de nemulțumiri și un risc real ca educația din mediul rural să fie grav afectată.
Vicepreședintele FSLI a subliniat că profesorii nu sunt dispuși să accepte continuarea unei politici care le reduce veniturile și le complică condițiile de muncă, iar greva generală devine un instrument de presiune pentru a atrage atenția Guvernului asupra problemelor reale din sistemul educațional.
