Conform Allianz Research, Europa Centrală și de Est va înregistra o accelerare ușoară a creșterii economice în 2026, cu perspective mai favorabile în 2027, susținută în principal de revenirea cererii interne, creșterea veniturilor reale și stabilizarea condițiilor macroeconomice. Totuși, diferențele dintre economii se adâncesc, iar România rămâne una dintre țările cele mai vulnerabile din regiune.
Europa Centrală și de Est intră într-o redresare economică inegală pe fondul presiunilor inflaționiste
Polonia și Cehia se situează peste media regională, beneficiind de investiții publice și private consistente, absorbție eficientă a fondurilor europene și un cadru macroeconomic echilibrat. În schimb, România și Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflație ridicată, dezechilibre macroeconomice persistente și un climat investițional fragil.
Inflația continuă să fie principalul factor de risc în regiune. În timp ce majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est înregistrează o temperare graduală a inflației, România urmează o traiectorie distinctă, alimentată de prețuri ridicate la alimente și servicii și de măsuri fiscale care impactează costurile. Persistența inflației prelungește perioada dobânzilor ridicate și limitează capacitatea politicii monetare de a stimula economia.
Poziția fiscală fragilă și dezechilibrele externe sporesc sensibilitatea economiei românești
Poziția fiscală fragilă și dezechilibrele externe sporesc sensibilitatea economiei românești la șocuri de încredere. Scenariile Allianz Research indică că economiile cu deficite ridicate și dependență de finanțarea externă sunt primele afectate de creșterea costurilor de împrumut și de retragerile de capital într-un context geopolitic deteriorat. România se confruntă cu randamente ale obligațiunilor guvernamentale peste nivelurile pre-pandemie și cu un deficit de cont curent corectat doar parțial.
În timp ce Polonia ar putea reduce ratele dobânzilor în 2026, iar Ungaria ar putea relaxa politica monetară pe fondul unei inflații mai temperate, România are spațiul de manevră restrâns, iar orice relaxare a politicii monetare va fi probabil graduală și condiționată de îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici.
La nivel fiscal, majoritatea economiilor din regiune au deficite bugetare peste 3% din PIB, iar datoria publică este așteptată să crească în mai multe state, inclusiv Polonia, România și Slovacia. Deși unele guverne inițiază procese de consolidare fiscală, ritmul acestora este lent, iar vulnerabilitatea la șocuri externe persistă.
Companiile din Europa Centrală și de Est resimt presiunile macroeconomice
Companiile din Europa Centrală și de Est resimt presiunile macroeconomice, confruntându-se cu condiții financiare restrictive, incertitudine privind evoluția cererii și costuri de finanțare ridicate. În România, aceste constrângeri sunt amplificate de creșterea costurilor salariale, dobânzi ridicate și întârzieri la plată în lanțurile comerciale, afectând lichiditatea și capacitatea de investiții a firmelor.
Perspectivele economice rămân inegale. Economia Europei Centrale și de Est va continua să se redreseze, însă într-un ritm neuniform. Țările cu dezechilibre structurale reduse și politici macroeconomice solide vor înregistra performanțe superioare, în timp ce economiile cu inflație ridicată și spațiu fiscal restrâns, precum România, vor rămâne vulnerabile în fața riscurilor economice și financiare.
