Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu pune presiune asupra prognozelor inflației, avertizează Eugen Rădulescu, consilier BNR
Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu complică perspectivele Băncii Naționale a României (BNR) privind evoluția inflației, iar consilierul guvernatorului Isărescu, Eugen Rădulescu, a avertizat că economia globală va resimți efectele acestui conflict.
În condițiile unei escaladări a tensiunilor din Iran, rata inflației, care conform estimărilor BNR ar fi trebuit să scadă începând din august și să se stabilizeze în toamnă la aproximativ 4%, ar putea crește. Rădulescu a explicat că primul impact va fi scumpirea carburanților, cu consecințe în lanț asupra economiei.
România continuă să fie țara din Uniunea Europeană cu cea mai ridicată inflație, situată în jurul valorii de 9%. Prognoza BNR, înainte de izbucnirea conflictului din Iran, indica o scădere graduală a inflației din august, cu stabilizare la 4% în toamnă, scenariu care riscă să fie compromis dacă războiul se prelungește sau se extinde.
Presiunea inflaționistă neașteptată care va afecta România
Eugen Rădulescu a explicat pentru Antena 3 că efectele conflictului vor genera o presiune inflaționistă neașteptată și nejustificată, nu din cauze fundamentale, ci ca urmare a existenței unui conflict armat de amploare.
Consilierul guvernatorului a menționat că, dincolo de efectele imediate, economia globală va suferi, iar incertitudinile vor reduce producția și bunăstarea.
Rădulescu a precizat că, dacă impactul conflictului rămâne moderat, rata inflației ar putea reveni între 4 și 5% până la sfârșitul anului.
„Efectul va fi o presiune inflaționistă neașteptată și nejustificată, adică nejustificată, în sensul că nu de niște cauze fundamentale, ci de pur și simplu de existența unui conflict armat de amploare.
Cred că dincolo de aceste efecte imediate și directe, eu aș vedea și niște efecte indirecte, pentru că economia mondială va avea de suferit, vom avea incertitudinile în economie, totdeauna la mai puțină producție, mai puțină bunăstare. (…)
Mă aștept ca, începând din august, rata inflației să coboare și în cazul în care nu vom avea un impact cu totul excepțional din conflictul de acum din Golf, până la sfârșitul anului putem să avem o rată a inflației așa cum este prognozată, undeva între 4 și 5%”, a explicat el.
Totodată, Eugen Rădulescu a explicat că BNR elaborează scenarii noi privind evoluția inflației, adaptate la realitatea geopolitică actuală.
Totuși, Rădulescu consideră prematură prognoza efectelor pe termen lung ale conflictului, dat fiind că nu există suficiente resurse militare pentru o escaladare prelungită.
„Sunt scenarii care urmează să le facem. Eu cred că după două zile de conflict e prematur să facem scenarii ce s-ar întâmpla dacă conflictul să prelungește două luni, de exemplu.
Personal, eu nu cred că există suficientă muniție de o parte și de alta pentru ca acest conflict să se ducă în continuare pentru mai multă vreme”, a explicat consilierul lui Mugur Isărescu.
Impactul conflictului asupra prețului combustibilului și al economiei românești
Consilierul BNR a adăugat că primul efect resimțit de România va fi creșterea prețului la combustibili, în special dacă transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz va fi afectat.
Eugen Rădulescu a explicat că majorarea prețului la pompă nu se produce imediat, ci cu o întârziere de una până la trei săptămâni, având un efect negativ asupra inflației.
El a subliniat că nu se poate estima cu precizie durata conflictului sau capacitatea țărilor OPEC de a suplimenta producția și de a redirecționa transportul petrolului pe alte căi. Astfel, chiar și o creștere a producției poate rămâne un deziderat dacă nu există rute alternative pentru aprovizionarea globală cu petrol.
„Este foarte clar că efectul ar fi o creștere a prețului la pompă, dar care nu se produce imediat. Se produce un lag (o întârziere – n.red.) de o săptămână, două-trei. Efectul va fi unul negativ pentru inflație. (…)
Eu sunt de părere că nu este bine să luăm avans asupra supărării. Nu știm încă cât se va prelungi acest conflict, nu știm încă măsura în care țările OPEC nu vor reuși să suplimenteze producția, care să plece pe alte căi decât prin Strâmtoarea Ormuz și nu știm dacă va echilibra.
Acum problema nu este capacitatea de a produce mai mult, ci capacitatea de a transporta. Iar această capacitate nu există. Și atunci majorarea producției poate să rămână numai un simplu deziderat, dacă nu sunt identificate căile pentru a aduce petrolul din țările Golfului în restul lumii, fără să ajungă prin Strâmtoarea Ormuz”, a explicat Eugen Rădulescu.
Rădulescu a menționat că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent că România se află într-o situație economică fragilă, „pe gheață subțire”.
Deși țara a evitat recesiunea anuală, o scădere a producției determinată de conflictul din Orient ar putea schimba datele, iar declinul economic ar putea transforma recesiunea tehnică într-una efectivă.
Eugen Rădulescu a precizat că, în cazul unei prelungiri a conflictului, economia ar putea lua o turnură nefavorabilă, dar nu crede că gheața economică se va „sparge”.
„Întrebarea este dacă în anul acesta vom rămâne în continuare într-un declin al producției, care nu mai e recesiune tehnică, ci devine recesiune. Pur și simplu. Recesiune tehnică e când e pe două trimestre și când ai creștere pe total. Noi aici am fost, nu știu încă ce se va întâmpla în acest an.
Eu am convingerea că nu vom ajunge la spargerea gheții despre care vorbea domnul guvernator. Suntem pe gheață subțire, dar nu cred că se sparge. Sigur că dacă se prelungește conflictul din Orient, atunci lucrurile ar putea să aibă o turnură mai nefavorabilă”, a spus Rădulescu.
BNR menține controlul asupra cursului leu-euro
Întrebat despre posibile presiuni asupra cursului leu-euro ca urmare a conflictului, Rădulescu a spus că acest scenariu este puțin probabil. El a explicat că, deși România este o economie vulnerabilă, cu slăbiciuni în sectorul real și în finanțarea eventualelor deficite, rezervele valutare ale BNR sunt semnificative și continuă să crească.
„Puțin probabil (să existe presiuni pe curs – n.red.). Sigur că noi suntem o economie vulnerabilă, avem destule slăbiciuni atât în sectorul real al economiei, cât avem să slăbiciuni în ceea ce privește finanțarea eventualelor deficite și a unor mișcări neașteptate.
Dar rezervele Băncii Naționale sunt însemnate, ele cresc în continuare. Nu am avut un atac pe leu de foarte multă vreme. Am avut un moment mai critic. Acum câteva luni am reușit să trecem peste acel moment. Rezervele valutare au revenit la nivelul de dinainte și chiar au crescut”, a afirmat Eugen Rădulescu.
Consilierul a menționat că, în ultimele luni, BNR a trecut peste momente critice și a reușit să readucă rezervele la nivelul anterior, chiar cu o creștere ușoară. Rădulescu a adăugat că, în opinia sa, intervenția BNR pe piață în cazul unor presiuni valutare nu este un scenariu probabil și îl consideră în continuare „în categoria drobului de sare”: „Nu cade!”, a adăugat el.
„Eugen Rădulescu: O presiune inflaționistă neașteptată, se va simți și în prețul la pompă”
Nu se pune niciodata virgula intre subiect si predicat. Nota 2! La loc in banca! 🙂