Războiul din Iran alimentează inflația din România și pune presiune pe dobânzi. Ce se va întâmpla cu ROBOR și IRCC

Un nou studiu lansat de Asociația CFA România arată că tensiunile geopolitice generate de războiul din Iran pun presiune suplimentară asupra inflației și dobânzilor din România, într-un context economic deja afectat de dezechilibre macroeconomice și costuri ridicate de finanțare.

Un studiu CFA arată cum inflația și tensiunile geopolitice influențează dobânzile. La prezentarea studiului „ROBOR și IRCC: mecanisme, percepții și realități economice”, analistul economic Dragoș Cabat a declarat că efectele conflictului din Iran încep deja să influențeze așteptările privind evoluția dobânzilor din următoarele luni.

Inflația din România ar putea crește din cauza războiului din Iran

Potrivit acestuia, războiul din Iran generează presiuni clare asupra inflației, fenomen care se observă deja în statele din Europa de Est. Cabat a explicat că unele țări din regiune au depășit pragul de 5% sau 6% inflație, în timp ce România se apropie de nivelul de 11%.

Membrul Consiliului Director al CFA și cofondator al Cabat&Pah Investments a arătat că aceste presiuni inflaționiste se vor transmite rapid și în dobânzi. În opinia sa, mecanismul de transmisie poate funcționa chiar într-un interval mai scurt decât se estimează de obicei, respectiv între trei și șase luni.

Dragoș Cabat a explicat că indicatorii ROBOR la șase și 12 luni ar trebui să înceapă să includă în perioada următoare și efectele tensiunilor din Iran asupra economiei și piețelor financiare.

Analistul economic a atras atenția că situația este greu de anticipat, deoarece evoluțiile geopolitice pot schimba rapid perspectivele economice. El a menționat că într-un interval foarte scurt pot apărea atât scenarii de calmare a conflictului, cât și scenarii de escaladare militară în regiune.

„Aşteptările se formează acum, pentru că războiul din Iran este totuşi de dată recentă, nu este nou. Şi atunci există în momentul acesta o presiune clară atât pe inflaţie, şi o vedem deja în ţările din Europa de Est. Au fost lovite de cam toate, au acum inflaţie peste 5, unele peste 6%, noi aproape peste 11%, nu mai vorbim. Deci prin inflaţie lucrul acesta se va duce imediat şi în dobânzi. Acum, perioada de transmisie, şi noi aici am avut un mic debate, care este această perioadă de transmisie? Sunt multe opinii. Opinia mea personală este că mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni. Deci eu aş merge pe 3-6 luni. Practic, noi ar trebui să vedem în lunile următoare, de acum începând, aşteptările pentru dobândă, dacă ne uităm la ROBOR pe 6 luni, pe 12 luni, să înglobeze şi această informaţie cu războiul din Iran. Care e problema aici şi cu aşteptările astea? Că nu ştim dacă ele se materializează pe termen lung sau nu”, a spus Dragoş Cabat, membru în Consiliul Director al CFA, co-fondator Cabat&Pah Investments.

Studiul analizează principalele mecanisme care influențează evoluția ratelor dobânzilor

Studiul lansat miercuri de Asociația CFA România analizează principalele mecanisme care influențează evoluția ratelor dobânzilor din România și impactul acestora asupra economiei, costului creditelor și stabilității financiare.

Documentul a fost realizat în contextul dezbaterilor publice din ultimii ani privind evoluția indicatorilor ROBOR și IRCC, precum și costurile de finanțare pentru populație și companii.

Potrivit autorilor, studiul urmărește să explice relația dintre inflație, politica monetară, lichiditatea din sistemul bancar, cursul de schimb și indicatorii utilizați în contractele de credit.

Analiza evidențiază faptul că dobânzile din economie sunt rezultatul mecanismelor de piață și reflectă atât nivelul inflației, cât și politica monetară, percepția de risc asupra economiei românești și așteptările investitorilor.

Totodată, documentul explică diferențele dintre ROBOR și IRCC, modul de calcul al acestora și rolul pieței monetare în transmiterea politicii monetare.

O mai bună educație financiară poate contribui la decizii economice mai bine informate

Vicepreședintele CFA România, Alexandra Smedoiu, a declarat că studiul a fost realizat pentru a explica într-un limbaj accesibil modul în care se formează dobânzile și legătura acestora cu inflația și echilibrele macroeconomice.

Ea a subliniat că o mai bună educație financiară poate contribui la decizii economice mai bine informate și la un dialog public mai echilibrat.

„În ultimii ani, ROBOR şi IRCC au devenit subiecte intens dezbătute în spaţiul public, însă de multe ori fără suficient context economic. Prin acest studiu ne-am propus să explicăm, într-un limbaj accesibil, modul în care funcţionează mecanismele de formare a dobânzilor şi legătura acestora cu inflaţia, politica monetară şi echilibrele macroeconomice. Credem că o mai bună educaţie financiară contribuie la decizii economice mai informate şi la un dialog public mai echilibrat”, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Alexandra Smedoiu a precizat și că studiul nu are legătură cu ancheta desfășurată de Consiliul Concurenței privind ROBOR. Potrivit acesteia, documentul este pregătit de mai mult timp și își propune să fie relevant pe termen lung, indiferent de contextul punctual al pieței.

„Am spus la început, la acest studiu lucrăm de mai de mult timp şi vine în contextul în care deja de un an-doi de zile vorbim despre dobânzi foarte mari, avem mereu această întrebare de ce sunt ratele de dobândă crescute şi de ce vor scădea. Nu cred că îl putem interpreta în niciun alt fel, în niciun caz. Studiul este despre mecanismul pieţei şi se doreşte un studiu atemporal. Deci dacă vom deschide acest studiu peste 10 ani, considerăm că el va fi în continuare relevant. Nu ne-am uitat la astfel de factori”, a mai spus Alexandra Smedoiu.

Dobânzile ridicate sunt consecința inflației și a dezechilibrelor macroeconomice

Printre concluziile principale ale analizei se numără faptul că dobânzile ridicate sunt consecința inflației și a dezechilibrelor macroeconomice, nu un fenomen independent.

Studiul mai arată că ROBOR și IRCC reflectă aceeași piață monetară, însă folosesc metodologii și mecanisme de ajustare diferite.

Autorii documentului susțin că politica monetară a BNR se transmite direct în costurile creditării prin piața interbancară și că lichiditatea din sistemul bancar influențează direct nivelul dobânzilor.

Analiza mai evidențiază că șocurile externe din ultimii ani, precum criza energetică, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice, au avut un impact major asupra inflației și dobânzilor.

Totodată, autorii consideră că stabilitatea fiscală și reducerea riscurilor macroeconomice sunt esențiale pentru reducerea sustenabilă a dobânzilor în economie.

Studiul are ca obiectiv susținerea unui dialog public bazat pe transparență, realități economice și educație financiară, într-un context în care înțelegerea funcționării piețelor financiare devine tot mai importantă pentru populație și mediul de afaceri. Documentul integral va fi disponibil începând cu 20 mai 2026 pe site-ul Generația Independentă.

În paralel, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat la începutul acestei luni că instituția va lua o decizie privind raportul referitor la ROBOR la începutul lunii viitoare, după analiza răspunsurilor primite de la bănci.

De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat marți Raportul trimestrial asupra inflației și a avertizat că urmează un nou val inflaționist, însă a precizat că efectele de vârf ar putea începe să se diminueze în perioada verii.