Rata șomajului coboară la 3,34%. Datele arată diferențe majore între rural și urban

Rata șomajului din România a coborât la 3,34% la finalul lunii februarie 2026, potrivit datelor publicate de Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Nivelul este ușor mai redus față de luna precedentă și identic cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția indică o stabilizare a pieței muncii, însă structura șomajului evidențiază vulnerabilități persistente.

Șomajul în februarie indică o ușoară ameliorare, dar numărul total al șomerilor rămâne ridicat

Șomajul înregistrat la nivel național a consemnat o scădere marginală în februarie 2026, ajungând la 3,34%, cu 0,01 puncte procentuale sub nivelul din luna ianuarie. Datele oficiale arată că această evoluție este similară cu cea din februarie 2025, ceea ce indică o stagnare a tendinței generale.

Numărul total al persoanelor aflate în evidențele instituțiilor de ocupare a forței de muncă a fost de 267.542. Din această categorie, 62.303 persoane beneficiau de indemnizație de șomaj, înregistrându-se o scădere cu 1.672 față de luna precedentă. În același timp, numărul șomerilor neindemnizați a crescut la 205.239, cu 1.103 persoane în plus.

Distribuția geografică a șomajului relevă diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. Astfel, 71.515 șomeri provin din orașe, în timp ce 196.027 sunt din mediul rural, unde oportunitățile de angajare rămân mai limitate.

Structura pe sexe arată o ușoară predominanță a bărbaților în rândul persoanelor fără loc de muncă. La finalul lunii februarie, erau înregistrați 139.049 șomeri bărbați, comparativ cu 128.493 femei.

Structura șomajului scoate în evidență vulnerabilități legate de vârstă și educație

Analiza detaliată a șomajului evidențiază dezechilibre importante în funcție de vârstă și nivel de educație, aspecte care influențează direct șansele de reintegrare profesională.

Cele mai afectate categorii de vârstă sunt persoanele între 40 și 49 de ani, care însumează 65.282 de șomeri, precum și cele de peste 55 de ani, cu 65.893 de persoane. La polul opus se află tinerii între 25 și 29 de ani, unde sunt înregistrați 15.850 de șomeri.

În ceea ce privește nivelul de educație, datele oficiale indică o pondere semnificativă a persoanelor cu studii reduse.

„Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,62%). Şomerii cu nivel de educaţie gimnazial reprezintă 34,39% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,73%”, precizează ANOFM.

Aceste cifre confirmă faptul că lipsa calificării rămâne un factor major care contribuie la menținerea șomajului, în special în rândul populației adulte și al persoanelor din mediul rural.

Angajările din București temperează impactul șomajului, dar diferențele sociale persistă

În paralel cu evoluția șomajului, datele din București indică o activitate de angajare constantă în primele două luni ale anului. Un număr de 2.446 persoane, dintre care 1.194 femei, au fost încadrate în muncă prin intermediul Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti.

Structura pe vârste a persoanelor angajate arată că cele mai multe oportunități au fost accesate de persoane mature. Astfel, 802 persoane aveau peste 45 de ani, dintre care 221 peste 55 de ani. Alte 998 persoane aveau între 35 și 45 de ani, iar 579 între 30 și 35 de ani. Tinerii au avut o prezență redusă în aceste statistici: doar 36 de persoane între 25 și 30 de ani și 31 sub 25 de ani, dintre care o parte sunt tineri NEETs.

Nivelul de pregătire al celor angajați indică o distribuție relativ echilibrată, dar dominată de studii medii. Cele mai multe persoane încadrate aveau studii liceale (969), urmate de cele cu studii superioare (603) și studii profesionale (549).

Un aspect relevant este ponderea persoanelor greu ocupabile, care reprezintă 628 din totalul angajărilor, adică 25,67%. Acest indicator arată eforturile instituțiilor de a integra pe piața muncii categorii vulnerabile.

În același interval, 4.817 persoane au beneficiat de asistență pentru înregistrarea ca persoane în căutarea unui loc de muncă, fie pentru accesarea indemnizației de șomaj, fie pentru includerea în programe active de ocupare.