El consideră că documentele prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării au fost vagi și lipsite de consistență și transmite că ar fi dispus să fie audiat de o instanță din România pentru a se înțelege amploarea situației create în urma anulării scrutinului.
Toni Greblă subliniază că hotărârea CCR a fost abuzivă
Fostul șef al AEP, care a ocupat această funcție în momentul în care Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale, cataloghează hotărârea CCR drept una abuzivă, adoptată fără un temei juridic solid. În opinia sa, decizia a produs consecințe extrem de grave pentru funcționarea democratică a statului român și nu a existat niciun motiv real care să justifice anularea întregului proces electoral. Totodată, Toni Greblă respinge ferm ideea existenței unei ingerințe externe în desfășurarea alegerilor.
El își exprimă primele dubii legate de anularea scrutinului chiar în legătură cu momentul și modul în care Curtea Constituțională a intervenit. Greblă atrage atenția asupra faptului că, în vinerea dinaintea turului al doilea, CCR a dispus anularea atât a primului tur, cât și a celui de-al doilea, fără să existe vreo contestație sau sesizare oficială. Din punctul său de vedere, această intervenție a fost realizată cu încălcarea propriei legi de funcționare a Curții Constituționale, ceea ce reprezintă un fapt de o gravitate excepțională într-un stat democratic.
„Aș lua‑o de la faptul că, în vinerea dinaintea turului II, Curtea Constituțională, fără să aibă vreo contestație sau sesizare, a dispus anularea întregului scrutin pentru alegerile prezidențiale: turul I și turul II. Acest fapt a fost făcut cu încălcarea propriei legi de funcționare a CCR și acest lucru este cel mai grav care se poate întâmpla într‑o țară”, a declarat fostul judecător constituțional pentru România TV.
Curtea Constituțională ar fi trebuit să aștepte finalizarea întregii proceduri electorale
În calitate de fost judecător constituțional, Toni Greblă subliniază că, potrivit uzanțelor și practicilor democratice, Curtea Constituțională ar fi trebuit să aștepte finalizarea întregii proceduri electorale și transmiterea raportului Biroului Electoral Central privind rezultatele finale ale alegerilor înainte de a lua o decizie. El arată că nu există exemple recente în democrațiile consolidate în care alegerile să fi fost anulate în timpul desfășurării turului al doilea de scrutin.
Potrivit acestuia, eventualele suspiciuni care ar fi putut conduce la anularea alegerilor ar fi trebuit formulate sub forma unor plângeri către parchetele competente, iar CCR ar fi avut posibilitatea să analizeze situația ulterior, după ce primea raportul Biroului Electoral Central referitor la stabilirea rezultatelor celui de-al doilea tur. Abia în acel moment Curtea ar fi putut adopta o decizie corespunzătoare, în limitele legii.
„În democrații acest lucru este imposibil. Nu avem exemple recente în care anularea alegerilor să fie făcută, și nu cum a fost făcută la noi, după ce turul II se afla în plină desfășurare. Elemente care să facă pe cineva să se gândească la anularea alegerilor atunci trebuiau formulate plângerile la parchetele competente, iar CCR putea să lase procesul electoral să se deruleze și miercuri, după ce primea de la Biroul Electoral Central raportul cu privire la stabilirea rezultatelor din al doilea tur, puteau să îl analizeze și să dea o decizie corespunzătoare”, a mai spus Toni Greblă pentru sursa menționată.
Toni Greblă insistă asupra faptului că CCR nu avea dreptul să intervină atât de devreme
Toni Greblă insistă asupra faptului că, din punct de vedere legal, Curtea Constituțională nu avea dreptul să intervină atât de devreme. El precizează că, până în a treia zi de la încheierea alegerilor, moment în care rezultatele sunt transmise oficial către CCR, Curtea nu avea niciun temei să dispună anularea scrutinului prezidențial.
„Până miercuri, a treia zi după terminarea alegerilor, când de obicei se transmit rezultatele către CCR, Curtea Constituțională nu avea niciun drept să anuleze alegerile”, a subliniat fostul președinte AEP.
Mai mult, fostul președinte al AEP consideră că amploarea și gravitatea gestului nu sunt pe deplin înțelese nici măcar de către decidenții politici de la București. El afirmă că anularea alegerilor prezidențiale nu reprezintă un act minor, care să poată fi trecut cu vederea de comunitatea internațională, de democrațiile lumii sau de instituțiile cu atribuții în monitorizarea proceselor democratice. În acest context, Greblă menționează că mai multe entități internaționale, inclusiv Comisia Europeană și alte organisme similare, au criticat decizia Curții Constituționale. Deși nu cunoaște exact informațiile care au stat la baza hotărârii CCR, el susține că, în opinia sa, nu a existat niciun argument solid care să justifice forțarea anulării alegerilor.
„Nici atunci, dar nici acum, în mod sigur, decidenții noștri nu realizează ce fapt grav s‑a comis în România la sfârșitul anului trecut. Anularea alegerilor nu este o faptă oarecare, să poată fi trecută cu vederea de democrațiile din întreaga lume, de instituțiile și autoritățile cu competență în domeniu.
Dacă mă refer, o iau într‑o ordine, de la Comisie până la alte asemenea entități care supraveghează procesul democratic în lume, acestea au criticat mult decizia CCR. Acum, nu știu ce informații a avut CCR ca să acționeze astfel, dar, în opinia mea, nu era niciun argument să se fi forțat spre anularea acestora”, a punctat Toni Greblă.
În perioada în care a condus AEP, nu a primit nicio notificare oficială care să indice existența unor ingerințe externe
Referitor la posibilitatea unei ingerințe externe sau a deturnării campaniei electorale, Toni Greblă afirmă că, în perioada în care a condus Autoritatea Electorală Permanentă, nu a primit nicio notificare oficială care să indice existența unor astfel de probleme. El explică faptul că, în cazul în care ar fi existat informații concrete despre ingerințe externe, instituțiile statului ar fi avut obligația de a sesiza parchetele și de a dispune măsuri corespunzătoare. Potrivit lui Greblă, procesul electoral se desfășoară pe principiul transparenței, iar autoritățile electorale nu pot primi informații secrete de la alte entități ale statului, acestea având responsabilitatea de a acționa prin canale legale.
„Nu am primit asemenea informații. Dacă acest lucru s‑ar fi întâmplat, trebuia să sesizeze parchetele, să dispună măsuri corespunzătoare. Noi organizăm alegerile, iar alegerile se organizează pe principiul transparenței. Nu putem primi informații secrete de la diverse entități ale statului. Acestea aveau obligația să sesizeze parchetul”, a declarat acesta.
Fostul șef al AEP admite că au existat anumite presiuni indirecte legate de gestionarea propagandei electorale în mediul online, în special în contextul aplicării unor directive europene privind conținutul de campanie. Aceste insistențe au vizat în principal un val de videoclipuri asociate unui anumit candidat, cel mai probabil Călin Georgescu. Totuși, Greblă subliniază că aceste presiuni nu au fost directe și nu au fost de natură să îl determine să se îngrijoreze sau să considere că ar putea justifica anularea alegerilor. El precizează că a răspuns constant că Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție română și că alte probleme trebuie gestionate de instituțiile competente, nu de AEP.
„Eu n‑aș zice că au fost presiuni directe, însă au fost insistențe indirecte de punere în aplicare, cu sârg, a unor directive primite de la UE în ceea ce privește propaganda electorală în online. În principal la valul de videoclipuri pentru un anume candidat. (n.red Presiunile ar fi venit) prin intermediul instituțiilor competente din România. Nu au fost presiuni care să mă determine pe mine să mă îngrijorez cu privire la acest fapt. Eu am răspuns că autoritatea permanentă română și că restul problemelor trebuie rezolvate de anumite instituții, nu de autoritatea electorală”, a mai spus fostul șef AEP.
Fostul șef AEP atrage atenția asupra caracterului irevocabil și obligatoriu al deciziilor CCR
Toni Greblă atrage atenția și asupra unui aspect constituțional esențial, și anume caracterul definitiv, irevocabil și obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. El explică faptul că legislația românească nu prevede nicio procedură prin care o decizie a CCR să poată fi anulată sau desființată chiar de către Curte. De-a lungul timpului, CCR și-a putut revizui propria jurisprudență constituțională și a adoptat interpretări diferite, însă anularea explicită a unei decizii anterioare nu este posibilă din punct de vedere legal. Din acest motiv, Greblă consideră că situația creată după anularea alegerilor este fără precedent și extrem de periculoasă din perspectivă instituțională.
„Deciziile CCR sunt definitive, irevocabile și general valabile, obligatorii. Pe de o parte. Pe de altă parte, nu există o procedură care să permită revizuirea unei decizii date de CCR, o decizie să poată fi desființată chiar de către Curte. Ce se poate face? CCR a făcut, în mai multe rânduri, altceva: și‑a revizuit propria jurisprudență constituțională și a avut o altă interpretare, dar să anulezi, să desființezi o decizie a CCR nu este posibil în legislația noastră”, a subliniat acesta.
Fostul președinte al AEP descrie și haosul procedural care s-a creat în cadrul Biroului Electoral Central în ziua în care Curtea Constituțională a decis anularea scrutinului. El arată că, în momentul respectiv, turul al doilea era deja în desfășurare, votarea începuse dimineața la ora 7, inclusiv în secțiile din Europa, iar vestea anulării alegerilor a apărut în spațiul public după ora 16. Potrivit lui Greblă, informația a luat prin surprindere întreaga lume, iar niciun membru al Biroului Electoral Central nu se aștepta la o asemenea decizie.
„Hai să ne amintim. Vineri începuse votarea. Chiar de dimineață, la ora 7, începuse votarea. Aproape ajunsesem eu la secțiile din Europa, eram în plin act de desfășurare a turului II, când, după ora 16, a apărut știrea‑bombă că au fost anulate alegerile prezidențiale. A luat prin surprindere toată lumea. Niciun membru al biroului nu se gândea atunci”, a explicat Toni Greblă.
Toni Greblă afirmă că a aflat despre anularea alegerilor exclusiv din spațiul public
Întrebat dacă a fost informat oficial sau dacă a discutat cu reprezentanți ai conducerii statului, Toni Greblă afirmă că a aflat despre anularea alegerilor exclusiv din spațiul public. El explică faptul că Biroul Electoral Central a fost pus în situația de a închide urnele și de a gestiona voturile deja exprimate, în condițiile în care decizia CCR a fost publicată imediat în Monitorul Oficial. Greblă precizează că, în materie electorală, deciziile intră în vigoare odată cu aducerea lor la cunoștința publică, fără a fi obligatorie publicarea în Monitorul Oficial, iar din acel moment BEC a fost obligat să ia act de anularea alegerilor și să rezolve problemele legate de buletinele de vot, încheierea procesului și depozitarea materialelor electorale, existând o stare de nedumerire oficială.
„Am aflat din spațiul public că s‑au anulat alegerile”, a relatat acesta.
O soluție minimă de transparență ar fi desecretizarea ședinței CSAT
În prezent, Toni Greblă afirmă că ar fi dispus să ofere explicații în fața unei comisii sau a unei instanțe din România cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul anulării alegerilor. El susține că, până acum, nimeni nu l-a întrebat oficial despre efectele acestei decizii și consideră că anularea intempestivă a alegerilor, fără o motivare serioasă, reprezintă un act extrem de grav. Din perspectiva sa, o soluție minimă de transparență ar fi desecretizarea ședinței CSAT în care s-a discutat subiectul anulării scrutinului.
„Experiența pe care o am în viața publică, faptul că am fost atunci membru al Biroului Electoral Central, eu vă spun cu certitudine că nu a existat niciun motiv temeinic pentru anularea alegerilor. Și că singurul lucru pe care ar putea să‑l facă președintele României ar fi să desecretizeze ședința CSAT‑ului și, în funcție de asta, se mai poate discuta, dar nu se vor afla foarte multe, pentru că informațiile depuse acolo sunt niște aberații vagi”, a completat Toni Greblă.
În baza experienței sale în viața publică și a rolului avut ca membru al Biroului Electoral Central, Toni Greblă afirmă cu certitudine că nu a existat niciun motiv temeinic pentru anularea alegerilor prezidențiale. El consideră că singurul demers care ar mai putea aduce lămuriri ar fi desecretizarea ședinței CSAT, deși apreciază că informațiile prezentate acolo sunt, în mare parte, vagi și lipsite de substanță.
Pierderea încrederii în instituții riscă să distrugă statul român
În final, fostul șef al AEP avertizează că efectele acestei decizii istorice nu se vor stinge curând. El susține că pierderea încrederii în instituțiile statului riscă să distrugă statul român și că, pe termen mediu, consecințele anulării alegerilor vor continua să afecteze România. În opinia sa, principala problemă care ar trebui să preocupe acum autoritățile este identificarea mijloacelor prin care țara poate ieși din această situație fără precedent.
„Dacă nu mai avem încredere în instituțiile statului, distrugem statul român. Sigur că da, pentru că se creează o comisie. Sigur că pot să spun ceea ce s‑a întâmplat în acea perioadă. Repet: pentru mine, anularea alegerilor este clar că a fost un lucru greșit. Problema care ar trebui să ne preocupe acum ar fi care și prin ce mijloace putem ieși din această situație. Pe termen mediu, acest efect al anulării alegerilor ne va urmări ca țară”, a conchis fostul șef AEP..
