Raportul Guvernului. Cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut în 2024, ajungând la 9,3% din PIB

Un raport privind eficiența administrației publice centrale și locale, publicat vineri de Guvern, arată că în anul 2024 cheltuielile de personal din sectorul public au ajuns la 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB. Spre comparație, în 2023 acestea reprezentau 8,3% din PIB, utilizând același indicator al bugetului de stat.

Administrația publică din România, criticată pentru ineficiență și creșterea cheltuielilor cu personalul

Deși ponderea cheltuielilor de personal nu a atins nivelurile maxime din ultimii 20 de ani, raportul indică o nouă tendință de creștere. Documentul subliniază că administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute.

Totodată, lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact este considerată o cauză principală a ineficienței și risipei din sistemul public.

„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024”, anunţă, vineri, Guvernul, într-un comunicat de presă.

Reprezentanții Guvernului consideră că publicarea acestor date reprezintă o obligație față de cetățeni, indiferent de contextul sau configurația politică aflată la conducere.

„Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit documentului, chiar dacă raportul a fost realizat în 2025 pe baza datelor din 2024, informațiile și analizele incluse sunt considerate în continuare relevante, oferind o imagine corectă, coerentă și bine fundamentată asupra situației administrației publice din România.

„Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal şi indicatorii de performanţă la nivel local nu au suferit modificări fundamentale faţă de perioada de referinţă a raportului. Raportul realizează o radiografie a administraţiei publice din România, analizând numărul şi cheltuielile de personal atât la nivel central, cât şi local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentaţi indicatori financiari ai administraţiei locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale şi europene de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi date demografice şi indicatori privind serviciile publice de bază”, mai arată instituţia citată.

Datele incluse în raport provin exclusiv din surse oficiale, precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ANRSC, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței, fiind ulterior prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate informațiile au fost furnizate în format anonimizat, în conformitate cu normele privind protecția datelor personale.

Procesul de colectare și analiză a fost unul complex și de durată, din cauza fragmentării bazelor de date existente, însă raportul indică un nivel de acuratețe estimat la 95%.

Guvernul invocă digitalizarea în contextul creșterii cheltuielilor publice și a deficitului bugetar din 2024

Reprezentanții Guvernului susțin că situația evidențiată de raport reprezintă încă un argument în favoarea accelerării procesului de digitalizare a administrației publice.

Potrivit documentului, în anul 2024 deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB. În același timp, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 miliarde de lei, respectiv 9,3% din PIB, în creștere față de 8,3% în anul precedent, pe baza aceluiași indicator al bugetului de stat. Deși această pondere nu reprezintă maximul ultimelor două decenii, raportul semnalează o revenire a tendinței de creștere.

Analiza mai arată că, dacă în anul 2000 România avea unul dintre cele mai reduse numere de angajați în sectorul public raportat la totalul forței de muncă, începând cu 2020 se observă o creștere semnificativă, care a depășit media europeană.

„Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa”, se arată în concluziile Raportului.

În contextul actual, raportul semnalează că problemele legate de guvernanța datelor îngreunează semnificativ evaluarea corectă și planificarea eficientă în sectorul public.

Totodată, documentul subliniază că au existat progrese în rândul instituțiilor și companiilor de stat în ceea ce privește optimizarea cheltuielilor. Sunt evidențiate mai multe exemple de bune practici, în care autoritățile au reușit atât diversificarea surselor de venit, cât și reducerea cheltuielilor considerate neproductive pentru comunitate.

Raportul face referire și la rezultate pozitive obținute de unele companii cu capital de stat, care, pe lângă rolul lor în funcționarea administrației, contribuie semnificativ la bugetul public.

Pe baza acestor modele, autorii documentului consideră că instituțiile publice din România ar putea avansa către o etapă superioară de eficiență, prin măsuri precum comasarea structurilor administrative, reducerea graduală a personalului prin procese naturale de ieșire din sistem și o politică mai activă de fuziuni și achiziții în zona companiilor de stat. De asemenea, este recomandată o disciplină bugetară mai strictă, atât pe partea de cheltuieli, cât și în ceea ce privește colectarea veniturilor.