Speranță de viață mult sub media UE
Conform datelor analizate de OECD, în 2024, speranța de viață în România a fost de 76 de ani, cu peste cinci ani mai puțin decât media Uniunii Europene. Diferențele între sexe sunt pronunțate: bărbații trăiesc în medie 72 de ani, în timp ce femeile ajung la 80 de ani.
Experții explică acest decalaj prin expunerea mai mare a bărbaților la factori de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool, comportamente care au un impact direct asupra mortalității premature.
Fumatul, o problemă persistentă la toate vârstele
Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătatea populației. În 2019, aproximativ 20% dintre adulți fumau zilnic, însă diferențele de gen sunt considerabile: 31% dintre bărbați, comparativ cu 8% dintre femei.
Situația este și mai îngrijorătoare în rândul adolescenților. Aproape un sfert dintre tinerii de 15 ani au declarat că au fumat în ultima lună, un procent semnificativ peste media UE de 17%. Ca reacție, autoritățile au introdus măsuri precum majorarea treptată a taxelor pe tutun și restricționarea accesului minorilor la produsele din tutun și alternativele acestora.
Consumul de alcool, la niveluri ridicate
România se menține și în topul statelor europene în ceea ce privește consumul de alcool. În 2023, un adult a consumat, în medie, 12,3 litri de alcool pur, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană, potrivit raportului OECD.
Alimentație dezechilibrată și sedentarism
Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt alți factori care contribuie la starea precară de sănătate. Doar 38% dintre adulți consumă zilnic fructe, iar 37% legume, niveluri mult sub media europeană.
În același timp, puțin peste 20% dintre adulți practică activitate fizică regulată, ceea ce plasează România pe ultimele locuri în UE la acest capitol. Deși rata obezității în rândul adulților este relativ redusă (10%, față de 14% media UE), situația este alarmantă în rândul tinerilor: peste un sfert dintre adolescenții de 15 ani sunt supraponderali sau obezi, pe fondul alimentației dezechilibrate și al sedentarismului.
Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România, reprezentând 56% din totalul deceselor, urmate de cancer (17%). Aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc cu o afecțiune cardiovasculară, iar o mare parte dintre vârstnici își petrec anii rămași cu dizabilități semnificative.
La vârsta de 65 de ani, românii mai au, în medie, doar patru ani de viață fără dizabilități, un nivel considerabil sub standardul european.
Inegalități sociale și impact asupra sănătății
Raportul OECD evidențiază și inegalitățile sociale ca factor determinant al stării de sănătate. Persoanele cu nivel scăzut de educație sunt mai expuse riscului de obezitate și sedentarism, în timp ce fumatul este mai frecvent în rândul celor cu studii superioare, un contrast față de alte comportamente nesănătoase.
Măsuri pentru obiceiuri mai sănătoase
Pentru a limita impactul acestor factori de risc, autoritățile au introdus mai multe măsuri, printre care:
-taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr;
-restricții privind vânzarea alimentelor bogate în grăsimi, sare și zahăr în școli și în zonele din apropierea acestora.
Cu toate acestea, raportul OECD arată că România are nevoie de politici publice mai consistente și mai bine coordonate pentru a reduce decalajele față de media europeană și pentru a îmbunătăți pe termen lung starea de sănătate a populației.
