Risc major confirmat științific. Bronzul artificial, asociat cu mutații ADN
SURSA FOTO: Dreamstime-bronz
Persoanele care folosesc cabine de bronzat artificial prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta melanom, arată un studiu publicat în revista Science Advances. Cercetătorii au identificat, în premieră, modul în care aceste dispozitive provoacă mutații ale ADN-ului, crescând vulnerabilitatea pielii în fața cancerului.
Cum afectează solarele ADN-ul pielii
Concluziile studiului, citat de AFP, arată că utilizatorii cabinelor de bronzat se confruntă cu un risc aproape de trei ori mai mare de a dezvolta cancer de piele comparativ cu persoanele care nu folosesc astfel de dispozitive. Oamenii de știință au reușit să identifice pentru prima dată mecanismul prin care bronzul artificial provoacă mutații ale ADN-ului celulelor pielii.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, melanomul cutanat – o afecțiune din ce în ce mai frecventă – poate fi atribuit în peste 80% din cazuri expunerii la radiații ultraviolete (UV).
De ce a fost inițiat studiul
Coordonatorul cercetării, dermatologul și cercetătorul Pedram Gerami, de la Universitatea Northwestern din Illinois, a explicat că interesul pentru acest subiect a apărut după ce a observat o creștere neobișnuită a numărului de tinere diagnosticate cu melanoame multiple.
În unele situații, aceste melanoame erau localizate în zone ale corpului care sunt, în mod normal, relativ protejate de expunerea la soare, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind rolul solarelor.
Diferențe clare între utilizatori și neutilizatori
Echipa de cercetare a comparat dosarele medicale a 3.000 de persoane care utilizaseră aparate de bronzat cu cele ale unor persoane de aceeași vârstă care nu folosiseră astfel de dispozitive. Rezultatele au arătat că melanomul a fost diagnosticat la 5% dintre utilizatorii de solar, comparativ cu 2% în grupul de control.
După ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, antecedentele de arsuri solare și istoricul familial, cercetătorii au estimat că utilizatorii solarelor au un risc de 2,85 ori mai mare de a dezvolta melanom. În plus, aceștia erau mai predispuși să dezvolte boala în zone ale corpului protejate, în mod obișnuit, de soare, cum ar fi partea inferioară a spatelui și fesele.
Melanocitele, afectate sever de bronzul artificial
Pentru a evalua amploarea daunelor produse ADN-ului, oamenii de știință au secvențiat 182 de biopsii și au utilizat o tehnologie nouă care a permis analiza specifică a melanocitelor – celule din stratul exterior al pielii, a căror proliferare duce de obicei la apariția alunițelor.
Rezultatele au arătat că melanocitele persoanelor care folosesc cabinele de bronzat prezentau aproape de două ori mai multe mutații comparativ cu cele ale persoanelor care nu utilizau solare.
Totodată, „utilizatorii de solar cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani au prezentat semnificativ mai multe mutaţii decât persoanele din populaţia generală cu vârste cuprinse între 70 şi 80 de ani”, a remarcat Dr. Bishal Tandukar, coautor al studiului, într-un comunicat de presă.
Riscuri comparabile cu fumatul și azbestul
Potrivit IARC, care clasifică riscul de cancer asociat solarelor la același nivel cu cel generat de fumat și azbest, melanomul a provocat aproape 60.000 de decese la nivel mondial în 2022.
În acest context, mai multe state au adoptat măsuri restrictive. Australia și Brazilia au interzis complet utilizarea solarelor, în timp ce Regatul Unit și Franța au interzis accesul persoanelor sub 18 ani. În Statele Unite, reglementările diferă de la un stat la altul.
În opinia coordonatorului studiului, solarele „ar trebui, cel puţin, interzise pentru minori”.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





