Radu Miruţă respinge comparația dintre militari și magistrați: Un singur cadru a avut reducerea vârstei de pensionare cu 13 ani

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a reclamat o dezinformare privind pensiile militarilor. Oficialul a precizat că nu există resurse suplimentare pentru majorarea veniturilor militarilor, însă a elaborat o propunere care să stimuleze rămânerea în sistem, concomitent cu reducerea unor cheltuieli.

Radu Miruţă a respins afirmațiile potrivit cărora militarii ar ieși la pensie cu 13 ani mai devreme față de vârsta standard de pensionare, explicând că această susținere este falsă.

Radu Miruță acuză o dezinformare privind pensiile militarilor

El a arătat că, de-a lungul unei cariere minime de 25 de ani, un militar nu lucrează în permanență în condiții care să îi reducă vârsta de pensionare. Reducerile semnificative se aplică în special scafandrilor, parașutiștilor și piloților, în timp ce pentru alte categorii diminuarea este mai redusă.

„Referitor la cei care urmează să iasă la pensie şi sunt astăzi la pensie, aici este o dezinformare intenţionat întreţinută în spaţiu public în încercarea de a-i lipi cu situaţia magistraţilor. Nu este deloc aşa”, a declarat Radu Miruţă la Digi 24.

Potrivit datelor prezentate de ministru, anul trecut s-au pensionat 1.216 militari, iar dintre aceștia doar unul singur a beneficiat de reducerea maximă a vârstei de pensionare cu 13 ani. În opinia sa, acest exemplu arată că nu se poate vorbi despre o reducere generalizată de 13 ani pentru toți militarii Armatei Române.

„De-a lungul activităţii de 25 de ani pe care minim o face un militar, el nu 25 din 25 de ani a lucrat în condiţii care să-i reducă vârsta de pensionare. Se reduce major la scafandrii, la paraşutişti, la piloţi. La restul se reduce câte puţin”, a mai spus ministrul.

Conform Legii pensiilor pentru militari, în anul 2035 vârsta standard de pensionare pentru această categorie va fi de 65 de ani. Media de vârstă a celor care s-au pensionat anul trecut a fost de peste 52 de ani și câteva luni.

„Din 1.216 oameni, unul singur, unul singur a avut reducerea vârstei de pensionare cu 13 ani. Unul din 1.200. Unde este reducerea cu 13 ani pentru toţi militarii Armatei Române?”, a declarat Miruţă.

Ministrul a subliniat că acest lucru demonstrează, pe de o parte, că foarte puțini pot beneficia de reducerea maximă a vârstei de pensionare, iar pe de altă parte că 75% dintre cei care au îndeplinit condițiile legale pentru pensionare au ales să rămână în sistem.

„Media celor care s-au pensionat anul trecut a fost peste 52 de ani şi câteva luni. Asta înseamnă, unu, că foarte puţini se pot pensiona cu reducerea maximă a vârstei de pensionare şi doi 75% din cei care au îndeplinit dreptul să se pensioneze au preferat să rămână în sistem”, a completat ministrul.

Miruţă intenționează să reorganizeze alocările la Ministerul Apărării

În acest context, Miruţă a reiterat că ar trebui să li se acorde un surplus salarial militarilor care aleg să își continue activitatea după îndeplinirea vârstei minime de pensionare, astfel încât Ministerul Apărării să nu fie nevoit să suporte simultan plata pensiei pentru cei care ies din sistem și salariul celor care le iau locul. El a arătat că un stimul financiar de 10% pentru cei care decid să nu se pensioneze ar putea convinge mulți militari să rămână în activitate, ceea ce ar reduce presiunea bugetară, având în vedere că Ministerul Apărării plătește atât salariile, cât și pensiile militarilor.

„Eu spun în felul următor, că nu inventez eu apa caldă, dar asta au făcut multe sisteme de apărare. Dacă după ce îndeplineşte vârsta minimă de pensionare, omul decide să nu se pensioneze  (…) dacă le dai un stimul de bani, dacă le dai 10% în plus, dacă nu aleg să se pensioneze, eu sunt ferm convins că vor rămâne. Un pensionar care decide să rămână în continuare în activitate, salvează ministerul de o cheltuială, pentru că la Ministerul Apărării nu plăteşti doar salarii şi pensia o muţi la Ministerul Muncii. Ministerul Apărării are specificul plătind şi salariul şi pensia”, a explicat Miruţă.

Ministrul a explicat că nu poate solicita fonduri suplimentare de la premierul Ilie Bolojan sau redistribuirea banilor de la alte domenii precum transporturile, spitalele ori educația, subliniind că soluțiile trebuie identificate în interiorul bugetului existent. El a arătat că intenționează să reorganizeze alocările din cadrul Ministerului Apărării astfel încât să existe spațiu pentru stimularea rămânerii în sistem, fără a impune obligații personalului.

„Eu nu pot să merg la premierul Bolojan să-i spun «dă mai mulţi bani din altă parte», nu pentru că nu vreau, nu pentru ca n-ar vrea dumnealui, poate ar trebui să dăm dublu, ci pentru că atât putem. Eu nu pot să spun ia bani de la transport sau ia bani de la spitale sau de la profesori. Eu spun că, pe tabla asta de şah care se numeşte curtea MApN, eu aranjez altfel piesele încât să rămână loc pentru a stimula rămânerea în sistem. Dar atenţie, fără să obligi”, a conchis ministrul.

Ilie Bolojan spune că trebuie corectate toate sistemele care permit pensionarea la 50-52 de ani

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară că, similar situației magistraților, trebuie corectate toate sistemele în care se permite pensionarea la 50-52 de ani și unde pensia este egală cu ultimul salariu. El a precizat că, în luna martie, Guvernul ar urma să prezinte proiecte de legi care să aplice acest principiu și altor categorii care beneficiază de pensii speciale.

Premierul a menționat că măsurile ar viza angajații din Ministerul de Interne, din domeniul apărării, precum și din zona de siguranță și ordine publică. Totodată, a subliniat că va exista o perioadă tranzitorie pentru a evita producerea unor șocuri în sistem și că vor fi prevăzute excepții pentru persoanele care lucrează în condiții dificile.