Radu Miruță, despre SAFE: A început să ne deranjeze că vine un străin cu banii lui şi produce în România fabrică, licenţă, locuri de muncă

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a afirmat duminică, referitor la programul SAFE, că în prezent multe fabrici din România sunt degradate, cu acoperişuri deteriorate şi spaţii nefolosite, iar unele voci critică investiţiile străine care aduc capital, producţie, licenţe şi locuri de muncă pe teritoriul ţării. El a subliniat că, pentru prima dată după Revoluţie, sunt în derulare simultan 21 de programe de înzestrare, în cadrul cărora 60% din producţie trebuie realizată în România.

Radu Miruţă, despre programul SAFE: „Am văzut acuzaţii, dar nicio dovadă care să le susţină”

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a declarat la TVR INFO, referitor la programul SAFE, că orice critică este legitimă, însă până în prezent a observat doar acuzaţii fără dovezi concrete care să le susţină.

„Ca să vă daţi seama de absurditatea acestor acuzaţii, în Parlamentul României, niciun parlamentar, inclusiv cei de la AUR, nu au propus să se modifice ceva şi nu s-a votat global, fiecare dintre cele 15 proiecte au avut o fişă de proiect, care a menţionat preţul la care grupul de lucru a ajuns, care a menţionat cât se va face în România, care a menţionat ce fabrică va face în România asta şi care n-a cerut un leu în plus sau în minus, care n-a cerut schimbarea unei firme sau unei fabrici. Deci, acolo unde este puterea politică, care putea să influenţeze o astfel de decizie, nu a existat. Şi este un element evident de neseriozitate şi de nesusţinere a criticii”, a spus ministrul.

Referindu-se la compania Rheinmetall, ministrul a afirmat că, în condiţiile în care industria naţională de armament a consumat resurse uriaşe fără rezultate vizibile, ajungând în prezent într-o stare de degradare, apar critici faţă de investitorii străini care vin în România cu capital propriu şi dezvoltă aici fabrici, producţie sub licenţă şi locuri de muncă.

„Este pentru prima oară de la Revoluţie încoace când există o secvenţă de atât de multe programe de înzestrare, 21, care are obligaţia de a se produce în România 60% din întreaga producţie. Noi nu luăm banii ăştia şi mergem cu ei în Germania şi cumpărăm un produs construit şi fabricat într-o facilitate din Germania. Noi mergem cu banii ăştia şi spunem Germaniei, firmei Rheinmetall, vrei să-i iei? E foarte în regulă vino şi fă în România. Orice ţară din lumea asta este preocupată să aducă producţie pe teritoriu naţional. Toţi ambasadorii din lumea asta au misiunea zero să mute afacerile din alte ţări în interiorul ţărilor pe care le reprezintă. Asta se întâmplă astăzi”, a menţionat ministrul.

Ministrul a susţinut că reacţiile critice vin din partea unor persoane din zona afacerilor cu armament, inclusiv politicieni, obişnuiţi să beneficieze de contracte finanţate din bani publici. El a afirmat că, până acum, în cadrul contractelor pentru înzestrarea Armatei Române, obligaţiile de producţie locală erau considerate îndeplinite inclusiv prin donaţii de produse fabricate în străinătate, fără dezvoltarea unei capacităţi reale de producţie în România.

Potrivit acestuia, actuala abordare este complet diferită, deoarece presupune investiţii concrete în infrastructură şi producţie pe teritoriul ţării, prin construirea efectivă de facilităţi industriale. Ministrul a mai declarat că, deşi Armata Română a cheltuit constant fonduri pentru investiţii în ultimele decenii, rezultatele nu s-au regăsit în dezvoltarea industriei locale de apărare, multe fabrici ajungând în stare de degradare.

Ministrul a subliniat că, în noile programe, echipamentele nu vor mai fi cumpărate integral din străinătate, ci vor fi produse în proporţie de 60% în România de către companii germane care investesc local, apreciind că acest procent reprezintă un progres semnificativ faţă de situaţia anterioară, când producţia internă era practic inexistentă.

Radu Miruţă: Dacă sistemele din SAFE erau deja în dotarea Armatei, multe incidente cu drone din Tulcea şi Galaţi ar fi fost interceptate

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a declarat duminică faptul că, în perioada 1 ianuarie – 11 mai, au fost înregistrate 14 incidente cu drone pe teritoriul României. Potrivit acestuia, şapte dintre incidente au dus la căderea unor fragmente pe teritoriul naţional, iar în două cazuri dronele aveau încărcătura activă.

Radu Miruţă a afirmat că, dacă echipamentele incluse în programul SAFE s-ar fi aflat deja în dotarea Armatei Române, majoritatea situaţiilor din zonele Tulcea şi Galaţi nu s-ar mai fi produs, deoarece dronele ar fi fost detectate de radar şi interceptate la timp.

„Avem situaţii şi scenarii în care, cu ce avem în Armata română, descoperim drone mici şi la altitudini foarte joase, 17-180 m. Concentrăm aceste soluţii acolo unde apreciem că există o şansă mai mare să se întâmple. Nu avem soluţiile astea pe toată suprafaţa, nu are nimeni aşa ceva. Am introdus în SAFE, că apare întrebarea, bine, bine, nu aveţi, dar ce faceţi? Că au apărut dronele, trebuie să apară şi antidronele. A apărut virus, apare şi antivirus. Am introdus în SAFE şi nu a fost întâmplător 8 proiecte, 8 soluţii antidrone, de ultimă generaţie”, a spus ministrul interimar al Apărării.

El a precizat că, dacă echipamentele incluse în programul SAFE s-ar fi aflat deja în dotarea Armatei Române, majoritatea incidentelor produse în zonele Tulcea şi Galaţi ar fi putut fi prevenite, deoarece dronele ar fi fost detectate pe radar şi interceptate cu ajutorul acestor capabilităţi.

„Aici suntem, facem paşi în fiecare zi. Faţă de situaţia de la Galaţi, extrem de gravă, cu acea dronă care a venit încărcată cu explozibil, s-au rearanjat un pic capabilităţile pe care Armata română le are la dispoziţie, au fost introduse şi capabilităţi noi. Asta ce înseamnă? Că scenariile în care pot să intre drone sunt mai puţine, dar nu sunt zero. Ca să fim foarte limpede înţeleşi”, a subliniat Radu Miruţă.

Întrebat câte drone au pătruns ilegal pe teritoriul României, ministrul interimar al Apărării a declarat că, în perioada 1 ianuarie – 11 mai, au fost înregistrate 14 incidente, dintre care şapte au dus la căderea unor fragmente pe teritoriul naţional, iar două drone aveau încărcătură activă.