Radu Miruță, acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”. Șeful Romarm: Ar trebui judecat!
SURSA FOTO: Facebook - Radu Miruță
Industria națională de apărare traversează o criză de proporții, marcată de un conflict deschis între managementul Romarm și ministrul Radu Miruță. Acuzațiile de „înaltă trădare” și „sabotaj economic” vin pe fondul negocierilor pentru programul european SAFE, în valoare de 16,6 miliarde de euro. În timp ce oficialii promit investiții masive în fabricile de la Cugir și Sadu, lipsa de transparență și parteneriatele preferențiale cu giganți străini stârnesc reacții dure atât pe plan intern, cât și din partea investitorilor europeni precum Beretta.
Conflict deschis în industria de apărare. Managerul general Romarm îl acuză pe Radu Miruță de înaltă trădare și subminarea economiei naționale
Sectorul apărării din România este scena unui scandal fără precedent, după ce Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, a lansat un atac extrem de dur la adresa actualului ministru al Apărării, Radu Miruță (USR).
Tensiunile au culminat joi, când oficialul Romarm a sugerat că acțiunile ministrului ar putea fi încadrate juridic la fapte de o gravitate extremă împotriva intereselor statului.
Răzvan Pîrcălăbescu a afirmat în cadrul unei intervenții televizate că Radu Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale.
Managerul general al Romarm și-a susținut poziția la Antena 3, explicând că ministrul ar fi manifestat o atitudine nocivă față de sectorul de apărare atât în perioada în care a condus Ministerul Economiei, cât și în prezent, la conducerea Ministerului Apărării.
Conform acestuia, în mandatul de la Economie, Miruță ar fi privat industria de apărare de resursele financiare necesare investițiilor, iar în actuala postură ar fi încercat chiar sabotarea acestora. Pîrcălăbescu a subliniat că astfel de măsuri punitive sunt necesare pentru a preveni repetarea unor situații similare în viitor.
„Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale. De asemenea, și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare.
Când a fost ministru la Economie, a privat apărarea de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Eu cred că asta ar trebui făcut pentru a nu se mai ajunge la astfel de situații”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu.
Radu Miruță și-ar fi însușit meritele realizării armei de asalt de la Cugir, deși se opusese proiectului
Conflictul este alimentat și de acuzațiile conform cărora Radu Miruță și-ar fi însușit pe nedrept meritele pentru proiectul noii arme de asalt ce urmează să fie fabricată la Cugir.
Surse din industrie susțin că ministrul s-ar fi opus inițial cu vehemență acestui program în ședințele de Coaliție și de Guvern unde s-au negociat componentele programului SAFE.
Managerul Romarm a precizat că proiectul se află sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, instituție care trebuie să își prezinte argumentele în comisiile de specialitate. El a detaliat că planul prevede fabricarea armei la unitatea din Cugir, în timp ce muniția aferentă ar urma să fie produsă la Sadu, datorită specificațiilor tehnice existente acolo.
„Acest proiect este sub autoritatea MAI care trebuie să vină în această Comisie, așa cum am venit noi astăzi.
Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”, a adăugat managerul general al Romarm.

Miliardele din programul SAFE. Controverse din cauza parteneriatului strategic cu Rheinmetall
În centrul acestor dispute financiare și politice se află programul european SAFE (Security Action for Europe), un mecanism de anvergură comunitară dotat cu 150 de miliarde de euro, menit să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene până în anul 2030.
România beneficiază de o alocare substanțială de aproximativ 16,6 miliarde de euro, iar Guvernul a trimis deja spre aprobare Parlamentului o primă etapă de proiecte valorând peste 8 miliarde de euro.
Documentele oficiale analizate indică faptul că România intenționează să direcționeze aceste fonduri către 15 programe majore de înzestrare. Acestea includ achiziția de blindate, elicoptere, drone și sisteme de apărare antiaeriană.
Un aspect notabil este ponderea majoră a gigantului german Rheinmetall, care ar urma să gestioneze șase contracte cheie, cu o valoare cumulată de peste 5,6 miliarde de euro.
Deși ministrul Radu Miruță a susținut public că miza acestui program este revitalizarea industriei autohtone, promițând că jumătate din producție se va realiza local în centre precum Brașov, Mediaș sau Mangalia, criticile privind modul de gestionare a banilor rămân virulente.
Acuzații și din afara țării din cauza lipsei de transparență. Ce spun reprezentanții gigantului Beretta
Pe lângă disputele interne, Ministerul Apărării se confruntă și cu presiuni din partea partenerilor internaționali. Compania italiană Beretta a criticat oficial lipsa de transparență a ministerului în gestionarea programului pentru armamentul individual.
Reprezentanții Beretta au avertizat că ignorarea regulilor europene în favoarea unor furnizori din afara spațiului comunitar, cum ar fi companiile americane, ar putea încălca obiectivele strategice ale Uniunii Europene.
Producătorul italian a transmis zilele trecute, printr-un comunicat, că, deși au trecut 11 luni de la stabilirea cadrului juridic pentru implementarea programului SAFE în România, autoritățile nu au inițiat nicio procedură competitivă formală.
Aceștia au reclamat faptul că, deși au răspuns solicitărilor de informații trimise de statul român, procesul de selecție a rămas blocat într-o zonă opacă, în ciuda timpului suficient pentru o evaluare comparativă a ofertelor disponibile.
„Nouă luni fără un proces transparent
Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025. România a obţinut ulterior o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 62/2025 la 20 noiembrie 2025, pentru a stabili cadrul juridic şi procedural naţional de implementare a programului.
Au trecut 11 luni de la intrarea în vigoare a cadrului SAFE, timp suficient pentru o evaluare temeinică, competitivă şi comparativă a tuturor opţiunilor disponibile.
Totuşi, nicio procedură competitivă formală nu a fost iniţiată. Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie”, au transmis reprezentanții Beretta într-un comunicat.
| Categorie Informativă | Detalii și Indicatori Cheie | Impact Strategic |
| Buget Total Proiect (România) | ~16,6 miliarde Euro (8,33 mld. în prima etapă) | Cel mai mare plan de înzestrare post-aderare UE. |
| Beneficiar Principal Extern | Rheinmetall (Germania) | Peste 5,6 miliarde Euro pentru 6 contracte majore. |
| Locații Producție Locală | Cugir, Sadu, Mangalia, Mediaș, Brașov | Revitalizarea infrastructurii prin offset de 50%. |
| Proiecte de Armament | Armă de asalt (Cugir), Muniție (Sadu) | Independență strategică pentru dotarea individuală. |
| Obiecții Critice (Beretta) | Lipsă proceduri competitive (11 luni de întârziere) | Risc de încălcare a regulamentelor UE și litigii. |
| Acuzații Management Romarm | Subminarea investițiilor, sabotaj, trădare | Instabilitate instituțională la vârful industriei. |
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





