Radu Miruță a vorbit despre „țepe” în turism. ANAT: Când nu înţelegi cum funcţionează o industrie, ridici tonul. Nefondat și greșit juridic!

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) a reacţionat dur la recentele declaraţii ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruţă, care a acuzat public organizaţia şi pe preşedintele acesteia, Alin Burcea, de responsabilitate în aşa-numitele „ţepe din turism”. Într-un comunicat transmis presei, ANAT a susţinut că afirmaţiile ministrului sunt nefondate, populiste şi greşite din punct de vedere juridic, acuzând Ministerul Economiei de neglijenţă administrativă şi lipsă de control asupra agenţiilor de turism, deşi are toate instrumentele legale pentru a preveni astfel de situaţii.

ANAT acuză Ministerul Economiei de neglijenţă şi „spectacol mediatic”

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism a transmis, joi, că ministrul Radu Miruţă „a ales o reţetă veche, dar eficientă mediatic”, atunci când a lansat acuzaţii fără temei la adresa industriei turistice.

Organizaţia a arătat că, în opinia sa, atunci când un oficial nu înţelege cum funcţionează o industrie, preferă să ridice tonul şi să caute un vinovat, în loc să-şi asume propriile responsabilităţi. ANAT a considerat că acuzaţiile potrivit cărora ar fi responsabilă pentru „ţepele din turism” sunt nefondate şi denotă o confuzie gravă între rolul unei asociaţii patronale şi atribuţiile unui minister.

„În ultimele zile, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a ales o reţetă veche, dar eficientă mediatic: atunci când nu înţelegi cum funcţionează o industrie, ridici tonul şi cauţi un vinovat.

Declaraţiile sale, prin care acuză ANAT şi pe preşedintele Alin Burcea că ar fi responsabili pentru ‘ţepele” din turism, sunt nefondate, populiste şi, dincolo de aceste trivialităţi, greşite juridic”, au transmis cei de la ANAT.

Reprezentanţii ANAT au susţinut că ministrul Miruţă ar fi confundat responsabilitatea instituţiei pe care o conduce cu rolul mediului privat, transformând incompetenţa administrativă într-un spectacol public.

În realitate, spun aceştia, competenţa legală pentru supravegherea şi autorizarea agenţiilor de turism aparţine exclusiv Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).

Ministerul are toate instrumentele de control, dar „nu verifică şi nu monitorizează”

În comunicatul ANAT se precizează că ministerul dispune de două structuri specializate – Direcţia Control, care gestionează sesizările turiştilor, şi Direcţia Autorizare şi Monitorizare, care acordă şi reînnoieşte licenţele de funcţionare. Organizaţia a subliniat că, teoretic, aceste structuri au toate instrumentele legale şi administrative pentru a preveni problemele care pot apărea atunci când o agenţie intră în insolvenţă.

ANAT a amintit că MEDAT a implementat un sistem digital de raportare care permite analiza lunară a datelor transmise de agenţii: volumele de vânzări, sumele încasate de la turişti, plăţile către furnizori şi valoarea poliţelor de asigurare de insolvenţă. În viziunea asociaţiei, acest sistem ar trebui să semnaleze automat discrepanţele evidente, cum ar fi situaţiile în care o agenţie gestionează milioane de euro, dar deţine o poliţă de asigurare foarte mică.

Organizaţia a atras atenţia că, deşi aceste date sunt colectate lunar, ministerul nu le foloseşte în mod eficient. Informaţiile privind valabilitatea şi valoarea poliţelor de asigurare nu mai sunt publice, astfel că doar funcţionarii din minister au acces la ele. ANAT a susţinut că, dacă aceste date ar fi analizate cu responsabilitate, instituţia ar putea interveni preventiv, protejând turiştii, însă, în realitate, „ministerul nu verifică, nu monitorizează şi nu utilizează datele pe care le are la dispoziţie”.

„Mai mult, instituţia a implementat un sistem digital de raportare, care ar trebui să permită funcţionarilor să analizeze datele transmise lunar de agenţiile de turism – declaraţiile obligatorii de activitate, care includ volumul vânzărilor (numărul de pachete), sumele încasate în avans de la turişti, sumele achitate furnizorilor şi valorile poliţelor de asigurare de insolvenţă.

Un astfel de sistem ar trebui să semnaleze automat discrepanţele evidente, cum ar fi cazul unei agenţii care rulează milioane de euro, dar deţine o poliţă de asigurare minimală, de câteva mii sau zeci de mii de euro.

Cândva, informaţiile despre valabilitatea şi valoarea poliţelor de insolvenţă erau publice pe site-ul ministerului, însă acum informaţiile sunt excluse din rapoartele disponibile cu privire la agenţiile licenţiate, astfel că doar funcţionarii ministerului pot avea acces la ele”, au transmis reprezentanții ANAT.

„Statul a impus obligaţii fără a oferi mijloace de conformare”

Organizaţia de turism a amintit şi contextul european al reglementărilor în domeniu. După adoptarea Directivei (UE) 2015/2302 privind pachetele de servicii de călătorie, toate statele membre au fost obligate să introducă un sistem eficient de garantare a sumelor plătite de turişti, pentru a-i proteja în caz de insolvenţă. În opinia ANAT, implementarea acestei directive în România a fost pur formală, fără adaptare la realităţile pieţei locale.

Reprezentanţii organizaţiei au arătat că ministerul a preluat mecanic textul european, fără să creeze instrumente practice pentru aplicarea lui, rezultând „o lege a junglei”, în care fiecare operator încearcă să respecte cerinţele după propriile posibilităţi, în absenţa unui cadru coerent. ANAT a susţinut că statul a impus o obligaţie, dar nu a oferit mijloacele necesare respectării ei, ceea ce a dus la haos şi la lipsa protecţiei reale pentru turişti.

„Implementarea în România a acestei directive a fost, însă, una formală. MEDAT, instituţia desemnată să transpună legislaţia europeană, nu a adaptat textul la realităţile pieţei locale.

În loc să creeze instrumente concrete prin care agenţiile să poată respecta cerinţele de garantare, ministerul a făcut un simplu ‘copy-paste’ din directiva europeană şi a lăsat industria să se descurce singură cu efectele.

Rezultatul este o ‘lege a junglei’ în care fiecare operator încearcă să se conformeze cum poate, în absenţa unui cadru coerent şi a unei autorităţi care să-şi asume responsabilitatea pentru buna funcţionare a sistemului. Cu alte cuvinte, statul a impus o obligaţie, dar nu a oferit mijloacele de a o respecta”, potrivit documentului citat.

ANAT respinge acuzaţiile şi invocă lipsa de dialog instituţional

În acelaşi comunicat, ANAT a subliniat că este o asociaţie patronală, nu o instituţie de stat, şi că nu are atribuţii de control economic sau financiar asupra membrilor săi. Legea Concurenţei interzice explicit colectarea şi utilizarea datelor comerciale ale operatorilor privaţi, pentru a proteja competiţia liberă, a reamintit organizaţia.

Reprezentanţii ANAT au mai arătat că rolul asociaţiei este de a reprezenta şi de a consilia membrii în raport cu autorităţile publice, nu de a le înlocui. Ei au afirmat că, de-a lungul timpului, atunci când au existat crize în domeniul turismului, agenţiile de turism – atât membre, cât şi nemembre ANAT – au intervenit efectiv pentru a sprijini turiştii afectaţi şi a găsi soluţii concrete, în timp ce ministerul a rămas pasiv.

Organizaţia a apreciat că reacţiile ministrului Radu Miruţă depăşesc limitele unui dialog instituţional normal şi pot fi interpretate ca o tentativă de intimidare a unei organizaţii care îşi exercită un drept legitim de opinie şi critică faţă de politicile guvernamentale.

Controversa a apărut după ce ministrul Economiei, Radu Miruţă, a făcut mai multe afirmaţii în presă privind eficienţa voucherelor de vacanţă pentru bugetari, lipsa investiţiilor în rândul hotelierilor şi responsabilitatea ANAT în contextul falimentului agenţiei Cocktail Holidays.