ANAT propune mecanisme de protecție pentru turiștii români
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a propus trei mecanisme esenţiale pentru protecţia turiştilor români: fondul de garantare pentru agenţii de turism, fondul pentru biletele de avion şi fondul de repatriere în situaţii de criză.
Reprezentanţii organizaţiei şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile pentru implementarea acestor măsuri, subliniind că un sistem modern de protecţie devine o obligaţie în contextul preocupărilor globale privind siguranţa călătorilor.
Problemele generate de vidul legislativ și operațional
În ultimele zile, numeroşi turişti români au rămas blocaţi în ţări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului din Iran, iar agenţiile de turism au intervenit pentru a gestiona situaţia.
ANAT a explicat că aceste agenţii au suportat primele trei nopţi de cazare şi au oferit sprijin pentru prelungirea şederii până la reluarea curselor comerciale, încercând totodată să identifice soluţii de transport acolo unde acestea existau.
Reprezentanţii asociaţiei au atras atenţia că, în astfel de cazuri, legea prevede repatrierea doar atunci când transportul comercial devine disponibil, fără a reglementa situaţiile în care spaţiul aerian este blocat pe perioade mai lungi, ceea ce ar necesita curse speciale charter.
Potrivit ANAT, aceste operaţiuni depăşesc capacitatea industriei turistice şi nu constituie o obligaţie legală automată pentru agenţii sau pentru stat, evidenţiind lipsa unor mecanisme funcţionale de protecţie pentru turişti în crize majore.
„În astfel de situaţii însă apare un vid legislativ şi operaţional: legea prevede repatrierea turiştilor atunci când transportul comercial devine din nou disponibil, însă nu reglementează clar situaţiile în care spaţiul aerian este blocat pe perioade mai lungi şi repatrierea ar presupune organizarea unor curse speciale charter.
Aceste operaţiuni depăşesc posibilităţile industriei turistice şi nu constituie o obligaţie legală automată nici pentru agenţiile de turism, nici pentru stat. Situaţia actuală arată încă o dată că România nu dispune de mecanisme funcţionale de protecţie pentru turişti în situaţii de criză majoră”, transmit cei de la ANAT.
Proiectele legislative pentru fondurile de garantare
ANAT a subliniat că de câţiva ani promovează Legea Fondului de Garantare pentru agenţiile de turism, inspirată din modelele europene, pentru ca niciun turist să nu mai piardă bani în situaţii neprevăzute. Reprezentanţii organizaţiei au menţionat că iniţiativa nu a fost tratată cu prioritate de foştii miniştri ai Economiei şi Turismului – Radu Oprea, Bogdan Ivan şi Radu Miruţă – şi nici de parlamentarii din comisiile de specialitate, deşi proiectul a fost prezentat în repetate rânduri.
Totuşi, dialogul cu actuala conducere a ministerului este considerat constructiv, iar ANAT speră ca Fondul de Garantare să devină funcţional cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027.
În paralel, organizaţia a propus şi Legea Fondului de Garantare a biletelor de avion, inspirată din modelul danez, care presupune colectarea a 1 euro pentru fiecare segment de zbor de la pasageri.
ANAT a subliniat vulnerabilitatea pasagerilor în cazul falimentului companiilor aeriene, exemplificând cu situaţia Blue Air, când aproximativ 280.000 de persoane au pierdut peste 90 de milioane de euro.
De asemenea, evenimentele recente au arătat necesitatea unui mecanism de intervenţie pentru repatrieri rapide în situaţii de criză, care să permită organizarea unor zboruri speciale atunci când transportul comercial este blocat.
Reprezentanţii ANAT au precizat că, în prezent, autorităţile oferă sprijin consular, dar lipsa unui mecanism financiar dedicat face ca intervenţiile să depindă de decizii politice punctuale şi de resurse bugetare extraordinare, de regulă din fondul de rezervă al Guvernului, în timp ce alte state europene au organizat zboruri speciale finanţate de guvernele lor.
„În prezent, autorităţile pot oferi sprijin şi coordonare consulară în astfel de situaţii, însă avem nevoie de un mecanism financiar dedicat pentru organizarea repatrierilor în cazul unor crize majore care afectează transportul aerian. Intervenţiile de acest tip depind de decizii politice punctuale şi de disponibilitatea unor resurse bugetare extraordinare, de regulă din fondul de rezervă al Guvernului.
În ultimele zile, alte state europene au organizat zboruri speciale pentru repatrierea propriilor cetăţeni, iar unele dintre aceste operaţiuni au fost şi finanţate de guvernele respective”, se arată în poziția oficială transmisă de ANAT.
Necesitatea unui mecanism permanent de repatriere
ANAT consideră că românii au nevoie de un mecanism funcţional, permanent şi independent pentru intervenţii rapide, fără ca sprijinul să depindă de decizii ad-hoc sau de contextul politic, precizând că nu cer bani suplimentari, ci un cadru legal dedicat.
Organizaţia a propus crearea unui fond de repatriere coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, alimentat prin contribuţii foarte mici – de exemplu 0,5 euro per pasager aerian şi 0,5 euro per turist transportat cu autocarul pentru cursele cu punct de plecare sau sosire în România.
ANAT a explicat că sumele ar fi minime, colectate pe termen limitat până se atinge un fond suficient pentru acoperirea costurilor, dar care în timp poate genera o rezervă financiară pentru intervenţii rapide în caz de dificultăţi în străinătate.
Reprezentanţii ANAT au subliniat că majoritatea românilor ar fi dispuşi să plătească câţiva lei în plus la biletul de transport pentru siguranţa repatrierii în crize majore. Ei au adresat un mesaj direct autorităţilor, menţionând că funcţia de prim-ministru implică responsabilitatea de a sprijini crearea unor mecanisme reale de protecţie pentru cetăţeni, iar industria turismului este pregătită să contribuie la construirea acestor soluţii.
În contextul conflictului din Iran şi al închiderii spaţiului aerian, aproximativ 3.000 de cetăţeni români au cerut ajutor pentru repatriere, ceea ce a evidenţiat și mai mult necesitatea unor mecanisme eficiente de protecţie în situaţii de criză.
„Întrebarea este una simplă: aţi plăti câţiva lei în plus la biletul de transport pentru a şti că, în cazul unei crize majore, există un mecanism care vă poate aduce acasă în siguranţă? Probabil că majoritatea românilor ar răspunde afirmativ.
Domnule Prim-ministru, funcţia asumată vă obligă ca, în astfel de situaţii să vedeţi dincolo de măsurile de austeritate şi să sprijiniţi crearea de mecanisme reale de protecţie pentru cetăţeni. Industria turismului este pregătită să contribuie la construirea acestor soluţii”, mai precizează reprezentanţii ANAT.
