Putin, invitat să intre în Consiliul Păcii pentru Gaza, creat de Donald Trump. Kremlinul cere detalii
Administrația de la Kremlin anunță că Vladimir Putin a primit o invitație oficială de a participa la noul Consiliu al Păcii dedicat Fâșiei Gaza, structură internațională inițiată de către președintele american Donald Trump. Informația a fost comunicată luni de Moscova și confirmată în declarații oficiale către presa internațională.
Într-un briefing citat de AFP, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a precizat că ”preşedintele (rus valdimir) Putin a primit, pe canale diplomatice, o invitaţie să intre în alcătuirea Consiliului Păcii”. Este pentru prima dată când Kremlinul comentează public existența acestei invitații.
Potrivit aceleiași surse, Rusia nu a transmis un răspuns final și analizează implicațiile politice și diplomatice ale participării.
Kremlinul vrea lămuriri suplimentare din partea Washingtonului
Reprezentanții Moscovei afirmă că oferta americană ridică o serie de întrebări de ordin tehnic, instituțional și geopolitic. În acest sens, Peskov a adăugat că Rusia dorește ”să clarifice toate nuanţele” propunerii cu Washingtonul.
Conform relatărilor CNN, Kremlinul examinează invitația și ”speră să obţină mai multe detalii de la partea americană”, semnalând că decizia va fi luată abia după o etapă de clarificări formale.
O nouă structură internațională pentru Gaza, sub egida SUA și ONU
Consiliul Păcii în Fâșia Gaza face parte dintr-un plan american susținut la nivelul ONU, menit să contribuie la stabilizarea, demilitarizarea și ulterior reconstrucția teritoriului controlat de Hamas și afectat grav de conflictul cu Israel.
Acest Consiliu ar urma să joace un rol central în etapa post-conflict, având componență politică internațională și mandat de mediere, coordonare și monitorizare a proceselor de securitate și reconstrucție.
Oficial, Washingtonul consideră că prezența unor actori globali cu profil ridicat — inclusiv Rusia — ar putea conferi legitimitate și susținere diplomatică planului.
Trump prezintă Consiliul drept „cel mai important şi prestigios format”
În timpul anunțului public făcut la sfârșitul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a definit noua structură ca fiind una istorică, afirmând că este ”cel mai important şi prestigios format vreodată”.
Din componența inițială a Consiliului fac parte politicieni și lideri cunoscuți de pe scena internațională, între care:
-fostul premier britanic Tony Blair
-actualul premier canadian Mark Carney
-secretarul de Stat Marco Rubio
Lista nu este finală, Washingtonul anunțând că vizează un cadru multinațional cu participare extinsă.
Lideri internaționali invitați să se alăture
Potrivit informațiilor furnizate de birourile lor de presă, invitații similare au ajuns și la alți șefi de stat, inclusiv din țări-cheie în dosarul Orientului Mijlociu și al securității globale.
Până acum, și președinții Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Javier Milei (Argentina), Abdel Fattah el-Sisi (Egipt) au confirmat că au primit invitații oficiale. Rămâne de văzut în ce măsură aceste state vor accepta participarea și în ce format.
Context mai larg: un plan american într-o regiune blocată diplomatic
Fâșia Gaza a fost afectată în ultimii doi ani de cel mai amplu conflict israelo-palestinian din ultima decadă, după ofensiva Hamas și riposta militară masivă a Israelului. Situația umanitară, blocajele diplomatice și tensiunile regionale au determinat comunitatea internațională să caute formule noi de negociere.
În acest context, Washingtonul propune o arhitectură instituțională post-conflict, în care Consiliul Păcii ar avea rol de coordonare, monitorizare și eventual sprijin pentru reconstrucția civilă și economică.
Reacția Moscovei: între oportunitate diplomatică și calcul strategic
Acceptarea invitației ar putea repoziționa Rusia în dosarul Orientului Mijlociu, unde Moscova este deja activă în Siria și are relații de dialog atât cu Israel, cât și cu actorii palestinieni și iranieni.
Pe de altă parte, participarea într-un organism coordonat de Washington ar reprezenta un semnal rar de cooperare între cele două puteri, în contextul deteriorării relațiilor bilaterale.
Pentru moment, Kremlinul evită o poziție tranșantă și menține deschis canalul diplomatic.
