Specialiștii în arhitectură avertizează asupra riscului de construcții necontrolate
Proiectul de Cod al Urbanismului aduce o schimbare majoră pentru proprietarii de terenuri din mediul rural, oferindu-le posibilitatea de a construi case cu o suprafață de până la 150 de metri pătrați fără a mai fi nevoie de o autorizație de construcție. Deși scopul declarat al modificării este simplificarea procedurilor și reducerea birocrației, specialiștii în arhitectură și construcții atrag atenția asupra posibilelor consecințe.
Arhitectul Petrică Răzvan Oancea a explicat pentru că, din perspectiva unui proiectant, excepția privind lipsa autorizației este justificată doar pentru construcții de mică importanță, precum garaje, magazii sau anexe gospodărești. În schimb, ridicarea unei locuințe, chiar și cu o suprafață de 150 mp, fără un proiect tehnic detaliat, ar putea fi o decizie riscantă.
„Din punctul de vedere al unui proiectant, construcțiile cu grad redus de importanță, adică anexele (garaje, magazii, staule de animale etc.), pot fi construite fără autorizație de construire. Însă altfel stă problema la construirea unei pensiuni pavilionare sau a unei locuințe individuale. În 150 mp se poate face o locuință P+1E. A construi „după ureche” un imobil parter sau parter + 1 etaj este un risc asumat de către beneficiar”, a declarat arhitectul.
Oancea a mai subliniat că, în absența unui proiect, constructorii ar putea fi puși în situația de a lucra „după povestea” beneficiarului, improvizând soluții tehnice fără o bază solidă.
„Va fi pus în fața faptului de a nu avea după ce să construiască, în lipsa unui proiect tehnic, și va trebui să facă un efort de imaginație și să construiască în funcție de ceea ce îi „povestește” beneficiarul”, a explicat el.
În opinia arhitectului, procedura ar putea duce la o creștere a numărului de construcții realizate fără norme clare, cu o calitate slabă.
„Cu siguranță această măsura va duce la o explozie imobiliară. Dar din păcate de proastă calitate. Fiecare își va construi după ureche!”, a concluzionat Oancea.
Expert în construcții: Simplificare utilă, dar cu prudență
Și specialiștii din domeniul construcțiilor consideră că intenția este una pozitivă, dar implementarea necesită atenție. Expertul în construcții Sorin Lăpădatu a explicat că măsura are un „dublu tăiș”, putând genera atât beneficii, cât și probleme.
„Cred că ideea de a simplifica procesul de construire în mediul rural este una bună în principiu, dar trebuie făcută cu foarte multă grijă. Eliminarea completă a autorizației pentru casele de până la 150 mp ar fi o măsură cu dublu tăiș”, a declarat Lăpădatu pentru sursa citată.
Expertul a arătat că birocrația și costurile ridicate descurajează adesea locuitorii din mediul rural, care își doresc doar să construiască o locuință decentă. Totuși, lipsa oricărei forme de control poate duce la amplasamente greșite, probleme de siguranță sau chiar litigii între vecini.
Pentru a evita astfel de situații, Lăpădatu propune o variantă intermediară: un sistem de autorizare rapid și digitalizat, bazat pe declarație pe proprie răspundere și pe proiecte-tip verificate.
„În esență, România are nevoie de mai puțină birocrație, dar nu de mai puțină responsabilitate. Urbanismul nu e un moft, e un cadru care protejează comunitățile și asigură că ceea ce construim azi va fi durabil și sigur mâine”, a subliniat specialistul.
Avocații din real estate: Simplificarea vine cu riscuri juridice
În opinia avocaților specializați în imobiliare, propunerea de a construi fără autorizație aduce avantaje administrative, dar și riscuri juridice importante. Avocata Elisabeta Stan a declarat că măsura „prezintă atât avantaje, dar și riscuri importante”.
Pe de o parte, procesul devine mai accesibil:
„Oamenii nu vor mai pierde luni întregi cu avize, studii, proiecte și autorizații, iar costurile administrative scad. Practic, cine are un teren, face un proiect și respectă regulile urbanistice va putea începe construcția”, a precizat ea.
Pe de altă parte, potrivit Adevărul, lipsa autorizației poate genera conflicte între vecini, erori privind distanțele sau accesul la drum, precum și construcții neconforme din punct de vedere tehnic.
„Lipsa autorizației poate duce la probleme cu vecini privind distanțele, aliniamentele și accesul la drum și la construcții făcute fără respectarea condițiilor legale și tehnice esențiale – de exemplu fără studiu geotehnic sau fără verificarea racordurilor la utilități”, a explicat avocata.
Stan consideră că proiectul de Cod are potențialul de a „legaliza o realitate deja existentă”, dar numai dacă este implementat în mod controlat. Ea a subliniat importanța unui registru public al notificărilor și a unui mecanism de verificare din partea primăriilor.
„Fără aceste garanții, riscul este ca intenția bună – aceea de a încuraja construcțiile legale în mediul rural – să se transforme în dezordine urbanistică și în probleme serioase pe termen lung”, a avertizat avocata, menționând totodată că proiectul se află încă în dezbatere și nu produce efecte juridice în acest moment.
Cseke Attila: Decizia finală aparține primăriilor
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a oferit clarificări privind propunerile din noul Cod al Urbanismului. El a explicat că scopul principal este simplificarea procedurilor, fără a elimina complet rolul autorităților locale.
„În acest Cod al Urbanismului sunt niște mecanisme de simplificare pe partea de executare a acestor investiții. La bucătării de vară, garaje sau anexe care nu depășesc 20 de metri pătrați se păstrează necesitatea existenței unui proiect, dar procedura va fi simplificată, în sensul că nu mai este nevoie de o autorizaţie de construcţie”, a declarat ministrul.
Cseke a precizat că, pentru locuințele unifamiliale de până la 150 mp, primăriile vor avea un termen de 15 zile pentru a răspunde solicitărilor. Dacă în acest interval nu este emis un răspuns, beneficiarul poate începe lucrările.
„Dacă primăria nu răspunde în acest interval, beneficiarul poate începe lucrarea. Nu mai vorbim de hățișul de documente de până acum”, a explicat el.
Ministrul a subliniat că aceste prevederi se aplică exclusiv construcțiilor destinate locuirii proprii, nu celor realizate în scop comercial.
„Dacă primăria consideră că lucrarea poate merge mai departe, atunci se poate începe investiția. Este un model pe care îl preluăm din alte părți, fără a elimina un anumit control al comunității locale”, a adăugat Cseke Attila.
Proiectul de lege urmează să fie analizat și votat de Camera Deputaților, după care va fi transmis spre promulgare. Mediul rural vizat de aceste reglementări include zonele din afara orașelor, cu densitate scăzută a populației, unde predomină așezările de tip sat și cătun.
