Proprietarii care ar putea fi obligați să înceapă lucrările de consolidare ale blocurilor. Se dă termen de doi ani. Se vor aplica amenzi pentru refuz

Mai mulți parlamentari Partidul Social Democrat au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect legislativ care schimbă semnificativ modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic din România. Inițiativa prevede că responsabilitatea pentru expertizarea, proiectarea și consolidarea imobilelor va reveni în principal proprietarilor, iar cei care nu încep procedurile în termen de doi ani de la încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic ar putea primi amenzi de până la 20.000 de lei.

Proiectul modifică atât legislația privind reducerea riscului seismic, cât și regulile privind polițele obligatorii de asigurare a locuințelor.

Statul vrea să transfere responsabilitatea consolidării către proprietari

Proiectul legislativ modifică Legea 212/2022 și Legea 260/2008 și schimbă fundamental modul în care autoritățile și proprietarii împart responsabilitățile în cazul clădirilor vulnerabile la cutremur.

Potrivit inițiatorilor, responsabilitatea principală va aparține direct proprietarilor imobilelor pentru:

• expertizarea tehnică;
• realizarea proiectelor;
• executarea lucrărilor de consolidare structurală

„Responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”, se arată în proiectul depus la Senat.

Astfel, autoritățile locale nu vor mai avea obligația de a se implica direct în finanțarea sau coordonarea lucrărilor pentru imobilele private, așa cum permite actuala legislație.

Primăriile vor avea doar rol de monitorizare și informare

În forma propusă, rolul administrațiilor locale va fi redus în principal la:

• monitorizarea situației clădirilor;
• informarea proprietarilor;
• coordonarea administrativă;
• centralizarea datelor privind riscul seismic.

Primăriile nu vor mai răspunde juridic dacă proprietarii refuză sau întârzie lucrările de consolidare.

Schimbarea vine într-un context în care multe administrații locale au reclamat în ultimii ani lipsa fondurilor și dificultățile birocratice legate de consolidarea imobilelor cu risc seismic ridicat.

Proprietarii vor avea termen de maximum doi ani pentru a începe procedurile

Una dintre cele mai importante modificări propuse este introducerea unui termen legal clar pentru inițierea procedurilor de consolidare.

Conform proiectului, proprietarii vor fi obligați să înceapă:

• expertizarea tehnică;
• proiectarea lucrărilor;
• procedurile de execuție,

„în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic”.

Practic, după încadrarea oficială a unei clădiri într-o categorie de risc seismic, proprietarii vor avea la dispoziție doi ani pentru a demonstra că au început demersurile necesare.

Ce schimbări aduce noul proiect privind clădirile cu risc seismic

Element	Situația actuală	Ce prevede noul proiect
Responsabilitatea consolidării	Primării și proprietari	În principal proprietarii
Finanțarea lucrărilor	Posibilă implicare a autorităților locale	Fără obligație pentru primării
Termen pentru începerea procedurilor	Nu există termen clar unic	Maximum 24 de luni
Amenzi	Limitate și aplicate diferit	Între 5.000 și 20.000 lei
Verificarea polițelor PAD	Primari și persoane împuternicite	Poliția Română și ISU
Răspunderea juridică a primăriilor	Posibilă în anumite situații	Eliminată pentru neexecutarea lucrărilor de către proprietari

Amenzi de până la 20.000 de lei pentru cei care nu încep consolidarea

Proiectul introduce și sancțiuni contravenționale pentru proprietarii care nu respectă obligațiile impuse de lege.

Amenzile propuse sunt cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei pentru persoanele care nu încep procedurile în termenul legal.

Inițiatorii susțin că măsurile sunt necesare pentru accelerarea consolidării clădirilor vulnerabile și pentru reducerea riscului seismic în marile orașe.

În prezent, România are mii de clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic, iar multe dintre acestea nu au intrat niciodată în proces de consolidare.

Poliția și ISU ar putea verifica polițele obligatorii de locuință

Proiectul schimbă și sistemul de control privind polițele PAD, adică asigurările obligatorii pentru locuințe.

În prezent, verificările sunt realizate de primari sau de persoane desemnate de aceștia.

Noua variantă legislativă transferă această responsabilitate către:

• Poliția Română;
• personal desemnat din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Inițiatorii susțin că aceste instituții au capacitate de control și reacție mai mare decât administrațiile locale.

„Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”, susțin autorii proiectului.

De ce este importantă polița PAD

Polița PAD este asigurarea obligatorie care acoperă trei riscuri majore:

• cutremur;
• inundații;
• alunecări de teren.

Lipsa acestei polițe poate atrage sancțiuni, însă gradul de acoperire în România rămâne redus comparativ cu alte state europene.

Autoritățile încearcă de mai mulți ani să crească numărul locuințelor asigurate, mai ales în contextul avertismentelor privind vulnerabilitatea seismică ridicată a multor orașe.

Consiliul Economic și Social critică dur proiectul

Consiliul Economic și Social avertizează însă că reducerea riscului seismic nu poate fi tratată exclusiv ca responsabilitate individuală.

Instituția consideră că problema are implicații majore de siguranță publică și protecție civilă.

„Reducerea riscului seismic nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”, se arată în avizul CES.

Consiliul critică faptul că proiectul mută aproape integral responsabilitatea către proprietari fără să ofere suficiente măsuri reale de sprijin financiar.

CES avertizează asupra impactului asupra persoanelor vulnerabile

Instituția atrage atenția că multe persoane nu au resurse financiare pentru:

• expertize tehnice;
• proiecte de consolidare;
• relocare temporară;
• execuția lucrărilor.

În lipsa unor granturi, cofinanțări sau credite garantate de stat, amenzile riscă să afecteze în special persoanele vulnerabile.

„Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, avertizează CES.

România rămâne una dintre țările europene cu risc seismic ridicat

Tema consolidării clădirilor cu risc seismic este una extrem de sensibilă în România, în special în București și în alte orașe cu fond construit vechi.

Specialiștii avertizează de ani de zile că multe imobile vulnerabile nu au fost consolidate, iar procedurile administrative și lipsa fondurilor au întârziat proiectele de intervenție.

În cazul unui cutremur major, efectele ar putea fi severe:

• pierderi de vieți omenești;
• răniri grave;
• evacuări masive;
• blocarea infrastructurii urbane;
• pierderi economice uriașe.

CES avertizează că proiectul, în forma actuală, riscă să mențină un risc colectiv ridicat.

„Poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe”, se mai arată în aviz.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament

Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat în procedură de urgență și urmează să intre în dezbatere parlamentară.

Dacă va fi adoptat, proiectul va schimba semnificativ modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic și va transfera către proprietari o parte importantă din responsabilitatea financiară și administrativă privind consolidarea imobilelor vulnerabile.