Proiectul Tarnița revine în prim-plan după asocierea Hidroelectrica cu EDF. Investiția ar putea deveni un pilon pentru echilibrarea sistemului energetic

Proiectul hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești, conceput în anii ’80 și blocat timp de decenii, este readus în discuție. Asocierea dintre Hidroelectrica și Électricité de France marchează o nouă etapă pentru această investiție strategică.

Hidroelectrica și EDF creează o companie mixtă pentru relansarea proiectului Tarnița–Lăpuștești

Hidroelectrica și Électricité de France vor înființa o companie mixtă, în cote egale, dedicată dezvoltării proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița–Lăpuștești. Decizia a fost aprobată de acționarii Hidroelectrica, potrivit informațiilor publicate de profit.ro.

Noua societate va avea mandatul de a dezvolta investiția etapizat, cu scopul de a contribui la stabilitatea sistemului energetic românesc. Acordul stabilește regulile de funcționare și responsabilitățile fiecărei părți. Hidroelectrica, controlată majoritar de stat, intră astfel într-un parteneriat cu un producător global de energie, cu experiență în proiecte similare.

EDF a condiționat implicarea de existența unui mecanism de sprijin în faza de operare, având în vedere costurile ridicate ale unei centrale de acest tip și rolul său într-un sistem energetic tot mai dominat de surse regenerabile.

România dispune de o ordonanță adoptată în 2014 care oferă facilități pentru astfel de proiecte, însă Tarnița nu a depășit până acum stadiul de intenție.

Blocajele juridice și moștenirea vechii companii au întârziat investiția

Proiectul este legat de fosta societate Hidro Tarnița SA, intrată în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate realizat în 2008 și actualizat în 2014 se află în patrimoniul acestei companii și nu poate fi vândut. Documentația include analize tehnice, studii topo și geotehnice și soluții de racordare.

SAPE, acționar majoritar al societății aflate în faliment, a blocat valorificarea studiului, anunțând intenția de a-l prelua pentru utilizare în interes național.

Un amendament legislativ aflat în discuție ar putea permite relansarea proiectului prin actualizarea studiului existent, fără realizarea unuia nou, ceea ce ar reduce durata pregătirii investiției.

Centrală de 1.000 MW la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, cu rol de echilibrare a sistemului energetic

Proiectul inițial prevedea construirea unei centrale de 1.000 MW, cu patru grupuri de câte 250 MW, amplasată la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Durata estimată a construcției era de cinci până la șapte ani.

Centrala ar avea rolul de a echilibra sistemul energetic în contextul dezvoltării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și al creșterii capacităților eoliene și solare. În același timp, proiectul a fost criticat în trecut din cauza costurilor ridicate, estimate la peste un miliard de euro încă din anii 2010, și a dificultății amortizării într-un mediu de piață competitiv.