Prognoza agrometeorologică 13 noiembrie – 19 noiembrie
Caracteristici meteorologice
În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra 4…16°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…7°C, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului se va situa între 9…20°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -2…11°C, în cea mai mare parte a regiunilor, izolat fiind condiţii de producere a brumei.
Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 6…15°C în aproape toată ţara, valori optime parcurgerii proceselor vegetative ale plantelor, îndeosebi în culturile de toamnă semănate în perioada optimă. Sub aspect pluviometric, sunt prognozate ploi locale, fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase şi de luncă se va produce ceaţă, izolat asociată cu burniţă.
Caracteristici agrometeorologice
Rezerva de umiditate a solului
În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată), se vor înregistra în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Crișana, izolat în nord-vestul și estul Transilvaniei, nord-vestul Banatului, potrivit Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Starea de vegetație a culturilor agricole
În majoritatea zonelor agricole, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) se vor desfăşura pe ansamblu normal, iar în depresiuni, ritmurile de vegetaţie vor fi uşor mai lente, în special în estul Transilvaniei. Orzul şi grâul de toamnă îşi vor continua germinarea (70-100%), răsărirea (40-100%) şi apariţia frunzei a treia (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi cerealierele semănate în epoca optimă la care se va putea semnala începutul înfrăţirii (10-20%).
În funcţie de data semănatului, rapiţa se va afla predominant la răsărire (50-100%) şi dezvoltarea aparatului foliar (6-11 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol. Pomii fructiferi şi viţa-de-vie vor parcurge fazele de maturare a lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor, în toate plantaţiile. Ca urmare, lucrările agricole specifice campaniei de toamnă (recoltare, transport, depozitare, arături, fertilizări, etc.) vor fi întrerupte temporar doar în zilele cu precipitaţii.
Recomandări de specialitate:
- efectuarea arăturilor adânci de toamnă, pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului;
- finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor de resturile vegetale;
- administrarea îngrăşămintelor minerale complexe la speciile de toamnă semănate în perioada optimă;
- efectuarea lucrărilor de arat în vii şi livezi, precum şi aplicarea îngrăşămintelor organice.
Cum va fi iarna 2025-2026?
Începutul iernii 2025-2026 se anunță mai cald decât în mod obișnuit, cu probabilitate mare de ierni blânde. Totuși, nu sunt excluse perioade reci, viscol și zăpadă în zonele joase.
„Într-adevăr, ne apropiem încet-încet de ceea ce înseamnă sezonul alb în țara noastră. E prematur să vorbim de cum va fi iarna 2025-2026.
Estimările la acest moment pentru finalul lunii de toamnă, în noiembrie și debutul primei luni din iarna 2025-2026 arată un debut mai cald decât în mod obișnuit, semn că, în continuare, probabilitatea de a avea ierni mai blânde, așa cum au fost și ultimele cinci ieri din țara noastră, este una destul de mare, dar care nu poate să excludă și intervalele în care să vorbim de fenomene specifice, de perioade de ger, să vorbim de viscol, să vorbim de strat de zăpadă și în zonele mai joase de relief, nu numai în zona montană.
Sigur că aceste fenomene și chiar fenomenele meteorologice extreme specifice fiecărui sezon pot fi anticipate pe măsură ce ne apropiem de intervalele respective, prin prognozele pe termen scurt și foarte scurt.
Până atunci însă, vorbim despre anul 2025, pentru că ne aflăm astăzi la debutul sesiunii anuale științifice a Administrației Naționale de Meteorologie. La nivel mondial, potrivit comunicatului Organizației Meteorologice Mondiale din 6 noiembrie, se estimează că anul 2025 va fi al doilea sau al treilea cel mai călduros an de până acum, cu o abatere termică pozitivă de 1,42°C față de perioada preindustrială.
Dacă extrapolăm aceste date la nivelul României, vedem că în primele 10 luni ale anului temperatura medie a fost de 11,88°C. Prin comparație, aceeași perioadă din 2024 – care este, până acum, cel mai cald an din istoria meteorologică a țării, începând din 1901 – a avut o medie de 13,60°C.
Diferența o vor face ultimele două luni ale anului, însă semnalele actuale arată că nici în România nu este exclus ca 2025 să se alăture seriei celor mai călduroși ani înregistrați”, ne spune Elena Mateescu, directorul general al ANM.
