Producătorii de băuturi spirtoase cer reformarea accizelor. Propunere de model fiscal care ar aduce 3,6 miliarde lei la buget până în 2030
Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase solicită Guvernului o reformă amplă a modului de calcul al accizelor pentru băuturile care conțin alcool, printr-un sistem bazat pe conținutul efectiv de alcool pur și pe un mecanism predictibil de ajustare în funcție de indicele prețurilor de consum.
Asociația Spirits România estimează că o astfel de reformă ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3,6 miliarde de lei până în anul 2030 și ar reduce decalajele dintre categoriile de produse alcoolice.
Președintele organizației, Florin Rădulescu, a subliniat marți, 11 noiembrie, că această propunere ar contribui la creșterea constantă a veniturilor bugetare, în paralel cu sprijinirea obiectivelor de sănătate publică și de convergență fiscală. El a arătat că asociația a solicitat autorităților o dezbatere urgentă asupra modelului, în interesul consumatorilor și al economiei românești.
Accizele actuale nu sunt echitabile între diferitele categorii de băuturi
Potrivit datelor prezentate de Spirits România, un consumator plătește în prezent aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Informațiile provin dintr-un studiu realizat de compania de consultanță Roland Berger, publicat în luna octombrie, care a evidențiat discrepanțe majore între regimurile fiscale aplicate diferitelor tipuri de băuturi alcoolice.
Asociația susține că majorarea cu peste 14% a accizei la băuturile spirtoase din acest an a avut un efect invers celui scontat, ducând la scăderea veniturilor la buget. Reprezentanții industriei afirmă că, în urma dublării creșterilor, de 4,4% la 1 ianuarie 2025 și de 10% la 1 august 2025, mulți consumatori s-au orientat către produse mai ieftine din piața ilicită, nefiscalizată.
În primele nouă luni ale anului 2025, veniturile statului provenite din accizele pe băuturi spirtoase au scăzut cu aproape 54 de milioane de lei comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, potrivit datelor asociației.
Riscul extinderii pieței ilicite
Spirits România avertizează că o nouă majorare de 10% a accizei, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026 prin Hotărârea de Guvern nr. 141/2025, ar putea avea consecințe dramatice, amplificând fenomenul băuturilor contrafăcute și nefiscalizate. Reprezentanții industriei consideră că menținerea actualului calendar de creșteri ar alimenta economia subterană și ar diminua în continuare veniturile fiscale.
Organizația propune o armonizare graduală a valorilor accizelor între categoriile de bere, vin și băuturi spirtoase, pentru a asigura o corelare echitabilă și o aliniere treptată la mediile europene. Potrivit estimărilor asociației, o astfel de măsură ar genera suplimentar 3,6 miliarde de lei până în 2030, fără să impună presiuni disproporționate asupra producătorilor locali.
De asemenea, asociația consideră că, printr-un regim fiscal bazat pe conținutul real de alcool, Guvernul ar putea promova și un comportament mai responsabil de consum, limitând excesele și orientând piața către produse mai moderate.
Calendar de armonizare a accizelor întins pe trei ani
Propunerea înaintată de Spirits România include un calendar de armonizare a accizelor întins pe trei ani, urmat de aplicarea simultană și proporțională a modificărilor pentru toate categoriile de băuturi alcoolice, începând cu anul 2029.
Scopul este menținerea unui raport echitabil între produse și eliminarea discrepanțelor care descurajează consumul fiscalizat.
În plus, organizația propune introducerea unui mecanism de actualizare automată a nivelului accizei o dată la trei ani, bazat pe indicele mediu al prețurilor de consum.
Acest sistem ar elimina volatilitatea generată de ajustările anuale ad-hoc și ar oferi predictibilitate atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru stat.
Sectorul băuturilor spirtoase, contribuție de aproape un miliard de euro la PIB-ul României
Potrivit studiului realizat de Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuție semnificativă la economia României, generând venituri fiscale importante și susținând zeci de mii de locuri de muncă.
În 2024, industria a adus aproape un miliard de euro la PIB, o valoare comparabilă cu producția industrială anuală a unor județe precum Buzău sau Olt.
Sectorul susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe – în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în domenii conexe precum agricultură, logistică, marketing și construcții, iar alte 4.400 sunt locuri de muncă induse în alte sectoare de sprijin.
Aproximativ o treime dintre aceste poziții se regăsesc în agricultură, reflectând cererea ridicată pentru cereale, fructe și alte materii prime utilizate în producția de băuturi spirtoase.
Asociația Spirits România afirmă că industria băuturilor spirtoase este de ani de zile implicată activ în campanii de responsabilizare, axate pe promovarea moderației și conștientizarea riscurilor consumului abuziv de alcool. Reprezentanții industriei și-au exprimat disponibilitatea de a colabora în continuare cu autoritățile pentru extinderea acestor inițiative la nivel național, astfel încât impactul social pozitiv să fie cât mai amplu.
Spirits România, organizația patronală care reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din țară, exportă produse de înaltă calitate în peste 30 de țări din Europa, Asia și America.
Organizația este afiliată la Spirits Europe, organizaţia reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reuneşte peste 31 de asociaţii naţionale din 24 de ţări. Spirits Romania reprezintă principalele companii producătoare şi importatoare de băuturi spirtoase din România: BDG, Diageo, Pernod Ricard Romania, Prodal, Prodvinalco, PPD, Coca-Cola HBC România, Alexandrion Saber Distilleries şi Maspex.
