Primarii din România, acuzați de inacțiune. Ninel Peia spune că administrațiile locale nu au făcut nimic după majorarea taxelor

Senatorul Ninel Peia afirmă că majorarea taxelor locale resimțită de români nu este doar consecința deciziilor luate de Guvern, ci și rezultatul inacțiunii administrațiilor locale.

Senatorul Ninel Peia susține că primarii au avut la dispoziție instrumente legale clare pentru a reduce impactul fiscal asupra populației, însă au ales să nu le folosească, deși cadrul legal era explicit și limitat în timp.

Ninel Peia acuză primarii de lipsă de reacție după majorarea taxelor

Potrivit senatorului, în decembrie 2025 Guvernul a decis creșterea taxelor, invocând necesitatea acestei măsuri. În același timp, Ordonanța de Urgență nr. 78/2025 oferea autorităților locale posibilitatea de a reduce sau de a acorda scutiri la impozitele și taxele locale pentru anul 2026. Această opțiune putea fi pusă în aplicare prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate până la data de 31 decembrie 2025. Ninel Peia subliniază că mecanismul era unul simplu, legal și nu presupunea conflicte instituționale sau proceduri excepționale, ci doar asumarea unei decizii administrative la nivel local.

În opinia sa, mulți primari au ales să nu utilizeze această posibilitate, preferând să aștepte reacții sau clarificări din partea autorităților centrale. Ulterior, aceiași edili au reclamat creșterea accentuată a taxelor locale, susținând că nu mai pot interveni. Senatorul consideră că lipsa unei decizii în luna decembrie a fost, în sine, o alegere politică, iar inacțiunea nu poate fi justificată prin invocarea constrângerilor ulterioare.

„Cine a ratat luna decembrie a ales să nu decidă”, a spus Peia.

Ninel Peia critică și modul în care sunt împărțite responsabilitățile între Guvern și administrațiile locale

Ninel Peia critică și modul în care sunt împărțite responsabilitățile între Guvern și administrațiile locale. El afirmă că Executivul a transferat presiunea fiscală către nivelul local, în timp ce primăriile nu și-au exercitat rolul de protejare a comunităților. În acest context, lipsa de reacție a administrațiilor locale a contribuit la amplificarea efectelor deciziilor luate la nivel central.

Senatorul susține că, chiar și în prezent, există pârghii legale prin care primăriile pot atenua impactul majorărilor fiscale, fără a încălca legislația. El invocă Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care permite autorităților locale să acorde sprijin financiar persoanelor și familiilor vulnerabile, inclusiv pentru a compensa costuri generate de anumite politici publice.

Administrațiile locale ar putea acorda un sprijin financiar echivalent cu creșterea taxei pe proprietate pentru persoanele eligibile

Concret, administrațiile locale ar putea acorda un sprijin financiar echivalent cu creșterea taxei pe proprietate pentru persoanele eligibile care beneficiază de venitul minim de incluziune. În mesajul său, Ninel Peia descrie un mecanism de aplicare în trei pași: calcularea creșterii medii a impozitului pe locuință, identificarea beneficiarilor de venit minim de incluziune și acordarea unui sprijin financiar local, fie anual, fie fracționat, într-un cuantum egal cu majorarea taxei.

Senatorul mai afirmă că o parte semnificativă a populației se află în situații de vulnerabilitate sau are venituri reduse, iar acest segment reprezintă atât o responsabilitate administrativă, cât și o miză electorală. În opinia sa, primarii care susțin că nu au pârghii de intervenție fie nu cunosc legislația, fie aleg să nu o aplice, iar consiliile locale care se ascund în spatele deciziilor Guvernului renunță la propriul rol instituțional.

În final, Ninel Peia consideră că la următoarele alegeri atenția publică nu se va mai concentra exclusiv asupra deciziilor Executivului, ci asupra modului în care fiecare primar a ales să acționeze sau să nu acționeze atunci când legea îi oferea posibilitatea de a-și proteja comunitatea.