Guvernul a decis ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită în perioada 2026-2027
Guvernul a stabilit că prima zi de concediu medical pentru un episod de boală nu va mai fi plătită pentru angajații din România. Măsura se aplică pentru concediile medicale eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost adoptată marți, 30 decembrie, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din anul 2025.
Prin această modificare, regulile de acordare și plată a concediilor medicale se schimbă față de formula folosită până acum. În trecut, primele cinci zile de concediu medical erau achitate de angajator, iar din a șasea zi costurile reveneau Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Angajatorul va plăti zilele 2-6, iar CNAS preia plata din ziua a 7-a
Potrivit actului normativ, angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând cu a doua zi și până în a șasea zi de incapacitate temporară de muncă. Din a șaptea zi, plata indemnizațiilor va fi preluată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Aceasta este o schimbare clară în împărțirea responsabilității financiare între firme și sistemul public. Practic, concediul medical rămâne un drept reglementat, dar se introduc limite și o împărțire diferită a cheltuielilor. Perioada neplătită devine prima zi, iar restul concediului urmează un mecanism de plată în trepte, în funcție de numărul de zile.
Bolojan a spus că măsura a fost luată pentru a descuraja concediile fără fundament medical
Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu acordat Televiziunii Române, că autoritățile au urmărit să limiteze abuzurile din sistem. El a susținut că există concedii medicale acordate fără un fundament medical real și că statul a ajuns în situația de a lua măsuri pentru a descuraja astfel de situații.
Premierul a spus că, deși decizia nu este una populară, Guvernul a considerat că este corect să reducă plata concediilor medicale în această formă. Tot el a precizat că au fost întărite și pârghiile de control ale CNAS asupra medicilor care eliberează documentele medicale. În același timp, a fost introdusă și posibilitatea ca angajatorul să sesizeze autoritățile atunci când constată că există abuzuri.
În argumentația sa, Bolojan a legat această decizie de nevoia ca mai mulți oameni să fie activi în economie, pentru a crește competitivitatea și pentru a exista mai multe șanse pentru mai mulți.
„Aceste concedii sunt date fără un fundament medical și am fost puși în situația să luăm măsuri pentru a descuraja acest lucru și cred că am făcut bine ce am făcut, chiar dacă nu sună bine, pentru că am redus plata concediilor medicale. Pentru că am întărit autoritatea de control a casei asupra medicilor care îi liberează aceste adeverințe și pentru că am introdus posibilitatea ca angajatorul să sesizeze atunci când constată că sunt niște abuzuri. Doar având mai mulți oameni în economie, putem avea o economie mai competitivă care ofere șanse pentru mai mulți.”, a declarat premierul.
Premierul admite că unele critici sunt justificate, dar invocă presiunea pusă pe resursele sistemului
Măsura a generat nemulțumiri în rândul angajaților și al sindicatelor. O parte dintre cei care au criticat decizia au spus că sunt afectați inclusiv cei care folosesc concediul medical în mod legitim și că ar fi fost mai corect ca fraudele să fie investigate direct, fără să fie modificat mecanismul pentru toată lumea.
Întrebat despre reacțiile negative, Ilie Bolojan a afirmat că observațiile criticilor sunt parțial justificate. Totuși, el a subliniat că, într-un sistem fără astfel de probleme, lucrurile ar putea fi organizate mai bine.
Premierul a mai spus că există zone în care numărul celor care beneficiază de astfel de drepturi este mult mai mare decât ar fi normal, pe baza unor documentații artificiale.
„Cei care fac aceste observații au parțial dreptate pentru că, într-adevăr, într-un sistem care funcționează fără astfel de probleme, lucrurile ar putea să fie organizate mai bine. Gândiți-vă că în condițiile în care în anumite zone ai un număr mare de oameni, mult mai mare decât cel normal, care beneficiază de niște drepturi pe documentații artificiale, în loc să-ți aloci resursele pe care le ai, atâtea câte sunt, în mod corect către cei care au nevoie, trebuie să disipi banii”, a declarat Bolojan.
