Prețurile locuințelor din Capitală au urcat cu 60% în șase ani. Specialiștii preconizează noi scumpiri în următorii ani

În marile orașe ale României, prețurile locuințelor au înregistrat, în ultimii șase ani, creșteri cuprinse între 60% și 100%, ceea ce face ca apartamentele accesibile să fie din ce în ce mai greu de găsit în zonele centrale și semicentrale. Astfel, în Iași, prețurile au urcat cu 80%, în Timișoara cu 90%, iar Clujul a înregistrat cea mai mare creștere, de 100%.

Colliers: Prețurile locuințelor din capitală au urcat cu 60% în șase ani

În același timp, în București, numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani, restrângând oferta de locuințe noi. Potrivit consultanților Colliers, această combinație între prețuri în creștere și proiecte noi tot mai puține accentuează diferența dintre locuințele noi, bine poziționate, și restul pieței, într-un context în care dobânzile ridicate și scăderea puterii de cumpărare influențează tot mai mult decizia de achiziție.

„Piața rezidențială din București pare accesibilă dacă ne uităm la medie, însă această medie ascunde o realitate mult mai polarizată. În zonele centrale și semicentrale nu mai putem vorbi despre <affordable housing> în sensul clasic. Diferența dintre ceea ce își doresc oamenii și ceea ce își pot permite financiar nu a fost niciodată mai mare”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România.

Consultanții Colliers atrag atenția că ritmul tot mai lent al aprobărilor de proiecte reduce capacitatea dezvoltatorilor de a răspunde cererii viitoare, în special pe segmentul locuințelor noi, unde costurile de construcție rămân ridicate. În București, numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani comparativ cu perioada precedentă, din cauza blocajelor administrative și a încetinirii dezvoltării urbane. În timp ce în ciclurile anterioare astfel de ajustări erau temporare, evoluția actuală indică o presiune structurală tot mai accentuată asupra ofertei.

„În București avem cu 45% mai puține autorizații de construire decât în anii trecuți. Nu vorbim doar despre un blocaj temporar, ci despre premisa unei noi creșteri accelerate a prețurilor odată ce dobânzile vor începe să scadă, salariile reale vor reveni pe plus, iar cererea va avansa mult mai repede decât poate răspunde oferta”, subliniază Gabriel Blăniță.

Piața imobiliară din România: cererea rămâne solidă, în ciuda creditării dificile și a prețurilor ridicate

Cererea pe piața imobiliară rămâne puternică, chiar și în contextul accesului mai dificil la creditare. La nivel național, volumul tranzacțiilor este cu doar 10% sub cel înregistrat anul trecut, iar Clujul – una dintre cele mai dinamice piețe – raportează chiar o creștere de 6%. Costurile ridicate ale finanțării și creșterea continuă a prețurilor îi determină pe mulți potențiali cumpărători să amâne achizițiile și să se îndrepte temporar către închiriere, un segment în expansiune, în special în orașele universitare, caracterizate prin mobilitate ridicată și cerere sezonieră. Această migrare a cererii, similară tendințelor din alte piețe europene, intensifică competiția pe segmentul de închiriere, unde dinamica prețurilor ar putea deveni mai vizibilă în lunile următoare.

Dacă dobânzile vor începe să scadă, iar salariile reale vor crește, piața ar putea intra în perioada 2026–2027 într-o nouă fază de avans rapid, alimentată de cererea acumulată în ultimii ani și de oferta tot mai restrânsă. Spre deosebire de ciclurile trecute, evoluția actuală se desfășoară într-un context public complicat, marcat de blocaje administrative, incertitudini fiscale și întârzieri în actualizarea instrumentelor de planificare urbană – factori care pot amplifica presiunea pe prețuri și întârzia reacția ofertei.

Chiar dacă piața trece printr-o perioadă de ajustare, influențată de măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, consultanții Colliers subliniază că nu există, în prezent, semnele unei crize similare celei din 2009–2010. Evoluțiile actuale sunt mai degrabă o etapă firească de reașezare într-o piață în care cererea rămâne puternică, susținută de supraaglomerarea marilor orașe, deficitul de locuințe și fundamentele demografice stabile.