Piața industrială și logistică din România atinge un nivel record în 2025. Cererea de spații a crescut cu 64%

Sectorul industrial și logistic din România a înregistrat o creștere semnificativă în primele trei trimestre ale anului 2025, stimulată în special de activitatea intensă din zona Bucureștiului și a județului Ilfov.

Cererea totală de spații de închiriat a ajuns la aproape 640.000 de metri pătrați în perioada ianuarie-septembrie, cu 64% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor Colliers, care includ doar tranzacțiile publice oficial raportate. Bucureștiul și zonele învecinate au generat aproape 70% din totalul tranzacțiilor, susținând perspectivele unui an record pentru piața locală de logistică.

Regiunile de nord-est și sud-est au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale

Regiunile de nord-est și sud-est au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale, chiar dacă pornind de la o bază mai redusă, datorită dezvoltărilor de infrastructură și investițiilor în producție și servicii logistice. În București și zonele apropiate, în primele nouă luni ale anului, s-au semnat contracte pentru aproape 450.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice, cu 62% peste media ultimilor cinci ani și de peste două ori mai mult decât în perioada pre-pandemie (2017-2019).

Deși cererea s-a concentrat pe București-Ilfov în 2025, consultanții Colliers estimează că pe termen mediu și lung alte regiuni vor continua să crească mai rapid, beneficiind de forță de muncă disponibilă, costuri mai mici și infrastructură în dezvoltare. Nord-estul României a înregistrat o creștere de 211% față de media ultimilor cinci ani, iar sud-estul a crescut cu 143%, impulsionate de construcția autostrăzii A7 și de proiectele de infrastructură așteptate.

„În 2025, piața s-a schimbat semnificativ față de anii trecuți – companiile s-au orientat din nou către zona București-Ilfov, după o perioadă în care interesul a fost mai mare pentru alte regiuni ale țării. Totuși, vedem această evoluție ca pe o excepție, nu ca pe o nouă regulă.

Pe termen mediu și lung, ne așteptăm ca alte zone ale României să continue să crească mai rapid, datorită disponibilității mai bune a forței de muncă, a costurilor mai reduse cu angajații și a noilor proiecte de infrastructură care le fac tot mai atractive”, a explicat Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

La nivel național, sectorul logistic (3PL) a dominat piața

La nivel național, sectorul logistic (3PL) a dominat piața, generând circa 45% din cererea totală, urmat de segmentul retail/FMCG. În schimb, cererea pentru spații de producție a scăzut în 2025, reprezentând doar 13% din total, aproape la jumătate față de media ultimilor ani.

Cu toate acestea, există în continuare interes semnificativ din partea companiilor asiatice pentru spații de producție în România.

Datele Eurostat arată că depozitele și centrele logistice din România au un grad de utilizare de aproximativ 90%, peste media Uniunii Europene, ceea ce permite extinderea fără dezechilibre majore.

România dispune în prezent de aproximativ 8 milioane de metri pătrați de spații logistice moderne, estimările Colliers indicând că această suprafață s-ar putea dubla pentru a atinge nivelul altor țări din regiune.

„Dacă ne uităm la cât de mult s-au extins retailerii în ultimii ani și la planurile tot mai ambițioase ale brandurilor din piață, este clar că cererea pentru spații de depozitare va rămâne foarte ridicată și în perioada următoare.

În plus, noile autostrăzi, alături de investițiile preconizate în rețeaua de transport feroviar, vor deschide zone complet noi de interes, atât pentru chiriași, cât și pentru dezvoltatori. În opinia noastră, sectorul industrial rămâne segmentul cu cel mai mare potențial de creștere dintre toate sectoarele imobiliare din România”, conchide Victor Coșconel.

Raportat la populație, România are aproape 420 de metri pătrați de spații logistice moderne la mia de locuitori, semnificativ sub Polonia (973 mp), Ungaria (617 mp) și Cehia (1.165 mp). Aceasta indică un potențial major de dezvoltare, chiar și ținând cont de volumul de mărfuri exportate.