Prețurile la raft puse sub semnul întrebării. Vicepreședintele ANRE: Creșterea nu este cauzată de energie. Cineva trebuie să se ocupe de acest lucru

Creșterea prețurilor la raft nu este determinată de costul energiei, susține vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache. Declarația a fost făcută luni, în cadrul unei conferințe de specialitate, unde oficialul a prezentat date privind evoluția tarifelor la electricitate după ieșirea din schema de plafonare. Potrivit analizei, consumatorii noncasnici nu au plătit mai mult pentru energie, iar autoritățile ar trebui să investigheze alte motive pentru scumpirile din comerț.

Vicepreședintele ANRE susține că scumpirile din magazine nu au legătură cu prețul energiei

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, prin vocea vicepreședintelui Gabriel Andronache, afirmă că analiza realizată la nivelul instituției arată clar că majorările de prețuri din retail nu pot fi puse pe seama energiei electrice. Oficialul a explicat că datele colectate de ANRE indică faptul că, după ieșirea din schema de plafonare a tarifelor, consumatorii noncasnici nu au suportat costuri mai mari la electricitate.

Potrivit acestuia, prețul plătit de companii pentru energie a rămas stabil chiar și după eliminarea mecanismului de plafonare aplicat în perioada crizei energetice.

„Consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate. Era undeva la 1,16 lei și, după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei”, a explicat acesta.

În schimb, impactul creșterilor de tarif s-a resimțit în rândul gospodăriilor, în special pentru consumatorii casnici cu un nivel redus de consum de energie. Sistemul de praguri utilizat anterior – 100, 255 și 300 de kilowați – a influențat modul în care au fost resimțite ajustările de preț pentru această categorie de clienți.

Vicepreședintele ANRE a insistat că evoluția prețurilor din magazine trebuie analizată separat de costurile energetice, deoarece datele din piață nu confirmă o legătură directă între cele două fenomene.

„Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255 și 300. Dacă ne gândim că prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a subliniat vicepreședintele ANRE, adăugând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.

ANRE avertizează că România are nevoie de mai multă producție și de stocare a energiei

Pe lângă discuția despre prețuri, reprezentantul ANRE a atras atenția asupra unei probleme structurale a sectorului energetic: nivelul insuficient al producției interne. Potrivit acestuia, scăderea reală și sustenabilă a prețurilor la energie depinde în primul rând de extinderea capacităților de producție și de dezvoltarea interconexiunilor cu alte sisteme energetice europene.

Andronache a arătat că evoluția tarifelor la energie în ultimul deceniu indică o creștere semnificativă, de la aproximativ 36–39 de euro pe megawatt-oră la aproximativ 108 euro. Această tendință evidențiază presiunea existentă pe piața energetică și necesitatea unor investiții majore în infrastructură și producție.

„Ne dăm seama că avem nevoie de producție. Acesta este principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni”.

Pentru a ilustra modul în care funcționează piața energetică europeană, vicepreședintele ANRE a oferit exemplul Italiei, care înregistrează prețuri mai ridicate la energie, chiar dacă importă volume considerabile de electricitate din Franța, unul dintre cei mai mari producători din regiune.

„Franța exportă foarte mult și peste 80% din exportul ei merge direct către Italia, aproximativ 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este de circa 54 de terawați anual”.

Oficialul a explicat că, pentru a obține prețuri mai competitive, producția de energie trebuie să fie situată cât mai aproape de zonele de consum. Această apropiere reduce costurile de transport și contribuie la stabilitatea pieței.

În plus, reprezentantul ANRE a evidențiat o problemă legată de modul în care România gestionează fluxurile de energie electrică pe piața regională.

„Noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf de sarcină, unde prețurile sunt mari”, a spus Andronache.

În opinia sa, dezvoltarea capacităților de stocare ar putea echilibra acest mecanism, permițând utilizarea surplusului de energie produs în timpul zilei în perioadele cu consum ridicat.

„Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare”.

Datele prezentate de ANRE arată că România a încheiat anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproximativ 593 de megawați. În același timp, în cursul aceluiași an au fost retrase din exploatare capacități de producție de aproximativ 850 de megawați, din totalul de 1.048 MW care trebuiau închise conform angajamentelor asumate.

Totuși, sectorul începe să se adapteze noilor realități din piață, a mai arătat oficialul. Potrivit acestuia, tot mai mulți producători și prosumatori își modifică autorizațiile pentru a integra sisteme de stocare, ceea ce indică o schimbare de direcție în strategia investițiilor din sectorul energetic.