Prețurile apartamentelor s-au dublat în Brașov și Sibiu în ultimii 6 ani. Bucureștiul a urcat cu 70%, iar Clujul rămâne cel mai scump oraș din țară

În ultimii șase ani, prețurile locuințelor au crescut semnificativ în toate marile orașe ale țării, arată o analiză realizată de platforma Storia. Brașov și Sibiu au înregistrat cele mai mari scumpiri, cu prețuri care s-au dublat din 2019, în timp ce Bucureștiul și Cluj-Napoca au consemnat creșteri mai temperate, dar constante.

Brașovul și Sibiul, lideri la scumpiri. Prețurile s-au dublat în șase ani

Conform datelor analizate de Storia, apartamentele din Brașov și Sibiu s-au scumpit cu peste 100% între septembrie 2019 și septembrie 2025. Astfel, prețul mediu a ajuns la 2.203 euro/mp în Brașov și 1.921 euro/mp în Sibiu.

La nivel național, toate marile orașe au înregistrat creșteri, însă ritmul a fost diferit în funcție de piața locală, de investițiile în infrastructură și de dinamica economică.

În Cluj-Napoca, cel mai scump oraș al țării, prețurile au crescut cu 93%, ajungând la 3.175 euro/mp, în timp ce Oradea și Craiova au urcat cu 88% și 82%. În Arad, creșterea a fost de 81%, iar în Iași de 73%.

Bucureștiul a înregistrat o majorare de 70%, până la 2.017 euro/mp, iar Timișoara a consemnat cea mai mică evoluție procentuală, de 53%.

Constanța a urcat în topul celor mai scumpe orașe

În ultimii trei ani, Constanța și Sibiul s-au remarcat prin creșteri accelerate ale prețurilor. Orașul de la malul mării a urcat pe locul al doilea la nivel național, depășind Brașovul și Bucureștiul, cu o medie de 2.257 euro/mp.

Analiza arată că turismul și migrația internă au avut un rol important în aceste evoluții. Zonele cu potențial turistic, precum Brașov, Sibiu și Constanța, au atras tot mai mulți cumpărători care caută locuințe fie pentru închiriere, fie pentru relocare.

„Introducerea conceptului de telemuncă începând din martie 2020 în numeroase domenii de activitate în care acest lucru a fost posibil a determinat populația să acorde o atenție mai mare confortului din propria locuință. Pe de o parte, unele familii au decis atunci să se mute în locuințe mai spațioase pentru a putea amenaja un spațiu dedicat muncii, în timp ce alte familii au preferat inclusiv să se mute de la apartamentele din orașe în case situate preponderent la periferia marilor orașe, pentru a beneficia de curte și mai mult spațiu verde”, a explicat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group.

Bucureștiul crește constant, dar mai lent decât orașele regionale

Capitala a avut un ritm mai echilibrat de creștere. În perioada 2019–2022, prețul mediu pe metru pătrat a crescut cu 30%, de la 1.187 la 1.548 de euro, iar între 2022 și 2025 cu încă 30%, ajungând la 2.017 euro/mp.

Deși ritmul este mai lent decât în alte orașe, Bucureștiul rămâne o piață stabilă și cu cerere constantă, susținută de dezvoltările imobiliare din nordul și vestul orașului.

Inflația și dobânzile mari au influențat puternic piața

Perioada 2022–2025 a fost marcată de o inflație ridicată și de dobânzi în creștere. Inflația a atins un vârf de 17% în noiembrie 2022, iar indicele IRCC, utilizat pentru creditele ipotecare, a depășit 6% în 2025.

Chiar și în aceste condiții, cererea pentru locuințe nu a scăzut. Mulți cumpărători au ales să investească în imobiliare ca formă de protecție împotriva devalorizării monedei.

La nivel național, prețul mediu ponderat al apartamentelor a crescut cu 73% în perioada 2019–2025, în timp ce salariul mediu net a urcat cu 75%, potrivit datelor INS.

Aceasta înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a românilor s-a menținut aproape constantă, chiar dacă diferențele regionale rămân semnificative.

Prețurile din România, mai ieftine decât în restul Europei Centrale și de Est

Deși ritmul de creștere a fost mare, prețurile din România rămân mai mici decât în alte capitale europene. În Viena, apartamentele noi costă în medie 6.400 euro/mp, în timp ce în Budapesta prețul este aproape dublu față de București, cu 3.863 euro/mp.

În Praga și Varșovia, costurile locuințelor sunt de peste două ori mai mari decât în capitala României, ceea ce arată că piața locală are încă potențial de creștere, mai ales în orașele regionale dinamice.