Tensiunile militare pun în pericol infrastructura petrolieră din regiune și mențin închisă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport energetic din lume, conform informațiilor publicate de CNBC.
Prețurile petrolului ar putea crește din nou la deschiderea piețelor
Situația tensionată dintre Washington și Teheran s-a amplificat după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi atacuri asupra terminalului de export petrolier de pe insula iraniană Kharg. Autoritățile iraniene au reacționat la rândul lor cu amenințări de represalii suplimentare.
În acest context, prețurile petrolului au crescut puternic și au agitat piețele financiare globale. Vineri, petrolul Brent, reperul global al pieței, a închis peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru a doua zi consecutivă. Contractele futures Brent au urcat cu 2,67%, echivalentul a 2,68 dolari, ajungând la 103,14 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate a crescut cu 3,11%, respectiv 2,98 dolari, până la 98,71 dolari pe baril.
Escaladarea conflictului s-a reflectat și în acțiunile militare din regiune
Creșterea prețurilor este semnificativă în contextul evoluțiilor din ultima lună. Ambele contracte petroliere au urcat cu peste 40% în această perioadă și au atins cele mai ridicate niveluri din 2022. Evoluția a fost determinată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au determinat Teheranul să oprească transportul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.
În paralel, Donald Trump a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și Marii Britanii să trimită nave de război pentru a securiza această rută maritimă esențială pentru transportul energiei.
Escaladarea conflictului s-a reflectat și în acțiunile militare din regiune. Statele Unite au lovit sâmbătă ținte militare pe insula Kharg, iar Iranul a răspuns rapid prin atacuri cu drone asupra unui terminal petrolier important din Emiratele Arabe Unite.
Analiștii JP Morgan, conduși de Natasha Kaneva, consideră că aceste evenimente marchează o nouă etapă de escaladare a conflictului, în condițiile în care până în prezent infrastructura petrolieră din regiune fusese în mare parte ferită de atacuri directe.
„Acest lucru marchează o escaladare a conflictului. Până acum, infrastructura petrolieră din regiune a fost în mare parte cruţată”, au declarat analiştii JP Morgan.
În regiunea Golfului există mai multe puncte energetice critice și vulnerabile. Printre acestea se numără portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, terminalul de export Ras Tanura din Arabia Saudită și instalațiile de procesare a petrolului Abqaiq.
Totuși, potrivit unei surse din industrie citate de Reuters, operațiunile de încărcare a petrolului în portul Fujairah au fost reluate. Portul este situat în afara Strâmtorii Ormuz și reprezintă punctul de ieșire pentru aproximativ un milion de barili pe zi din petrolul Murban al Emiratelor Arabe Unite, ceea ce echivalează cu aproximativ 1% din cererea mondială de petrol.
AIE estimează că aprovizionarea globală cu petrol va scădea cu aproximativ 8 milioane de barili pe zi în luna martie
Pe fondul perturbărilor provocate de conflict, Agenția Internațională a Energiei (AIE) estimează că aprovizionarea globală cu petrol va scădea cu aproximativ 8 milioane de barili pe zi în luna martie, din cauza problemelor apărute în transportul maritim. În același timp, producătorii din Orientul Mijlociu au redus producția cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi.
Pentru a limita creșterea prețurilor, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale statelor membre. De asemenea, Japonia a anunțat că intenționează să înceapă eliberarea propriilor stocuri strategice începând de luni.
În plan diplomatic, perspectivele unei detensionări rapide rămân reduse. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, administrația Trump a respins încercările unor aliați din Orientul Mijlociu de a iniția negocieri diplomatice. În același timp, Iranul a exclus posibilitatea unui armistițiu până când atacurile americane și israeliene vor înceta, ceea ce diminuează speranțele unei încheieri rapide a conflictului.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia săptămână
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia săptămână, iar tensiunile din regiune continuă să influențeze puternic piețele energetice globale. Duminică seara, prețul petrolului a depășit pragul de 105 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2022, pe fondul semnalelor venite din partea administrației americane că conflictul cu Iranul ar putea continua încă câteva săptămâni.
Petrolul Brent, etalonul global al pieței, a crescut cu 2,9%, ajungând la aproximativ 106,12 dolari pe baril. În același timp, petrolul american a urcat cu 2,6%, până la 101,53 dolari pe baril. Creșterea vine într-un moment în care conflictul militar condus de Statele Unite și Israel împotriva Iranului provoacă cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie.
Un element central al crizei îl reprezintă închiderea Strâmtorii Ormuz, calea navigabilă vitală controlată de Iran. De la începutul războiului, petrolierele nu mai pot tranzita această rută, prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol. Blocarea acestui punct strategic a provocat îngrijorări majore pe piețele energetice.
Administrația americană a încercat în repetate rânduri să calmeze temerile legate de transportul maritim
Administrația americană a încercat în repetate rânduri să calmeze temerile legate de transportul maritim. Președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care părăsesc Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, oficialii americani au recunoscut recent că ar putea dura câteva săptămâni până când marina militară va fi pregătită să înceapă această misiune.
Sâmbătă, într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a cerut altor state să contribuie la coordonarea redeschiderii strâmtorii pentru a restabili fluxul de petrol. Mesajul a vizat mobilizarea comunității internaționale pentru reluarea transportului maritim în condiții sigure.
Prețurile petrolului tind să fie mai volatile în tranzacțiile realizate după închiderea bursei, deoarece speculatorii își acoperă pozițiile într-un context de volum mai redus al tranzacțiilor. Duminica trecută, petrolul a urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a coborî și de a se stabiliza în jurul nivelului de 100 de dolari în cursul zilei de luni.
Iranul a intensificat presiunile în regiune
În același timp, Iranul a intensificat presiunile în regiune. Autoritățile iraniene au amplasat mine în strâmtoare și au amenințat că vor ataca orice infrastructură de petrol și gaze asociată cu Statele Unite. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, mai multe petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz.
În paralel cu aceste evoluții, Statele Unite au bombardat Insula Kharg, locul unde se află cea mai mare parte a producției de petrol a Iranului. Totuși, administrația Trump a precizat că, deocamdată, producția petrolieră a Iranului a fost cruțată.
Autoritățile americane au început, de asemenea, să ia măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la petrol și combustibili. În weekend, administrația a încercat să extindă producția internă de petrol pentru a contracara scumpirile. Sâmbătă a fost aprobat un nou proiect al companiei BP în largul Golfului Mexic, primul proiect nou al companiei de la dezastrul Deepwater Horizon.
În plus, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a ordonat companiei Sable Offshore Corp. să repună în funcțiune platformele petroliere offshore și conductele de pe coasta sudică a Californiei.
Închiderea Strâmtorii Ormuz nu afectează însă doar piața petrolului
Pe plan internațional, țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Este cea mai amplă acțiune colectivă realizată vreodată de agenție, însă petrolul din Statele Unite și din țările europene nu va fi pus pe piață până la sfârșitul lunii martie.
Impactul conflictului se resimte deja la pompă în Statele Unite. Prețurile la benzină au crescut cu 24% de la începutul războiului, ajungând la o medie de 3,70 dolari pe galon. Această evoluție riscă să afecteze unul dintre argumentele importante ale președintelui Donald Trump, care a susținut că în timpul celui de-al doilea mandat al său prețurile la benzină au scăzut, în special după ce au coborât sub 3 dolari pe galon în decembrie, cel mai redus nivel înregistrat din mai 2021.
Închiderea Strâmtorii Ormuz nu afectează însă doar piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută maritimă, iar blocarea transportului ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor logistice provocate de conflict.
