Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsPrețul petrolului Brent a scăzut la 99,6 dolari pe baril, după progresele în negocierile SUA-Iran
Prețul petrolului a înregistrat miercuri o scădere semnificativă de aproximativ 4%, ca urmare a declarațiilor președintelui SUA, Donald Trump, care a anunțat progrese în discuțiile cu oficialii de la Teheran și transmiterea către aceștia a unui acord cadru în 15 puncte pentru încheierea conflictului. În urma acestor declarații, cotația petrolului Brent a scăzut cu 4,7%, echivalentul a 4,89 dolari, ajungând la 99,60 dolari pe baril, după ce anterior coborâse până la 97,57 dolari. La rândul său, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,54 dolari, sau 3,8%, fiind tranzacționat la 88,81 dolari pe baril, după ce atinsese un minim de 86,72 dolari.
Contracția prețului țițeiului a fost determinată în mare parte de declarațiile recente ale lui Trump, care a menționat progresele în negocierile pentru încheierea războiului cu Iranul.
Surse apropiate situației au confirmat că Washingtonul a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, căruia îi corespunde dorința americană de a obține un armistițiu de o lună pentru a discuta implementarea acestuia. Planul include obiective precum desființarea programului nuclear iranian, încetarea sprijinului pentru grupările proxy din regiune și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
În paralel, pentru a contrabalansa efectele posibile ale blocării Strâmtorii Ormuz, Arabia Saudită a majorat cantitatea de petrol exportată prin portul Yanbu, situat la Marea Roșie. Conform datelor disponibile, în ultima săptămână au fost exportați zilnic aproximativ 4 milioane de barili.
CEO-ul Chevron: Criza de aprovizionare cu energie va dura luni și nu se reflectă complet în prețuri
CEO-ul Chevron, Mike Wirth, a explicat că, deși prețurile futures pentru petrol și gaze naturale au crescut cu aproximativ 60% de la începutul conflictului cu Iranul, acestea rămân mult sub nivelul real al crizei de aprovizionare care afectează Asia și care se răspândește la nivel global. El a spus că refacerea stocurilor va dura mai multe luni și că efectele fizice ale închiderii Strâmtorii Ormuz se resimt în întreaga lume, dar nu sunt încă reflectate complet în prețuri.
Wirth a subliniat că liderii din industria energetică discută acum despre posibilul decalaj între piețele energetice și ceea ce ar putea fi cel mai mare șoc de aprovizionare cu energie din istorie, cauzat de închiderea Strâmtorii Ormuz. El a atras atenția și asupra importanței fluxurilor de îngrășăminte pentru agricultură și a heliului pentru industria semiconductorilor, care trec prin această zonă din largul Iranului.
Wirth a spus că piața este foarte tensionată în prezent și că prețurile se formează pe baza unor informații limitate. Schimbările în aprovizionarea fizică nu se reflectă imediat, iar chiar dacă strâmtoarea se va redeschide, va dura ceva timp până când situația va reveni la normal.
„Există efecte fizice foarte reale ale închiderii Strâmtorii Ormuz care se propagă în sistem la nivel global și care, cred eu, nu sunt pe deplin reflectate în prețuri.
Fundamentele pieței sunt extrem de tensionate în acest moment. Piețele tranzacționează pe baza unor informații limitate. Schimbările în aprovizionarea fizică nu au efect imediat. Chiar și atunci când strâmtoarea se va redeschide, va dura până când situația se va stabiliza”, a punctat Wirth.
