Cum poate România să limiteze inflația?
Creșterea inflației și scumpirea produselor de bază reprezintă o provocare majoră pentru România în 2026. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AIE), susține că statul poate tempera această evoluție printr-un control mai eficient al prețurilor la carburanți și ajustarea taxelor și accizelor.
Potrivit lui Chisăliță, majorarea prețului carburanților se reflectă rapid în costul produselor alimentare și bunurilor de consum.
„Trebuie să înțelegem că în momentul în care prețul motorinei este foarte scump, prețul pâinii o să fie foarte scump, coșul zilnic, coșul lunar o să fie foarte scump. Păi dacă ne cresc prețurile unde ne duce? Ne duce la creșterea inflatiei. Dacă ne crește inflația intram într-un cerc vicios, și atunci, nu este mai bine sa ajungem într-o situație de a înțelege atât îndestularea bugetului de stat la nivelul prognozat dar în același timp să și blocâm o parte din aceste situații păguboase care se întorc tot împotriva statului și a cetățeanului”, a explicat el la emisiunea „În fața ta” difuzată duminică de Digi24.
Expertul subliniază că România depinde de importuri, iar evoluțiile prețurilor în alte țări europene influențează inevitabil costurile locale.
„Mai e însă ceva. O parte mare din ceea ce consumam în România, suntem o țara bazata pe consum, e important, vine din alte țări europene care nu au stocurile de combustibil și nici pârghiile care să ia presiunea de pe preț. Deci prețurile vor crește, prețurile multor bunuri pe care le vedem azi în România vor crește pentru că țările nu au acest atu pe care îl are România”, a completat Chisăliță.
Planul AIE pentru plafonarea prețurilor
Asociația Energia Inteligentă a elaborat un plan de intervenție pentru plafonarea prețurilor la carburanți, transmis deja Guvernului. Chisăliță explică că acest plan nu rezolvă toate problemele, dar poate reduce semnificativ presiunile asupra consumatorilor.
„Una este să importăm și produse la preturi mari și să mai dam și bani și la produsele noastre la niște prețuri foarte mari, e clar că teoria pe care o pun pe masa nu o rezolvă, nu este bună la toate dar poate să rezolve o importantă parte a problemelor cu care se confruntă românii”, a mai afirmat el.
Planul se bazează pe conceptul de neutralitate fiscală, evitând ideea de reducere directă a taxelor, care ar putea fi percepută negativ.
„Haideți să vorbim de neutralitate fiscală. Hai să nu spunem scăderea taxelor, creșterea suna rău pentru populație, scăderea suna rău pentru Guvern. (…) În momentul imediat următor încep lucrările agricole, se fac cu motorină, cantități foarte mari. Gândiți-vă dacă ajung aceste companii să plătească 8.7 lei ce o să însemne costul grâului, costul pâinii, totul pe lanț mai departe pe această linie. Asta este momentul în care trebuie sa intervin, nu la vara, nu în toamnă. Acesta e momentul în are trebuie să vim cu un plan.”
Intervențiile sunt graduale:
-
Dacă prețul crește cu peste 10% în trei luni, se aplică primul nivel de intervenție.
-
Dacă prețul crește cu 20%, se activează al doilea nivel, mai amplu.
„Am făcut la Asociatie (Energia Inteligentă – n.r.) încă din luna ianuarie o prognoză, în situația unui război ceea ce s-ar putea întâmpla. Unele dintre scenarii propuse se întâmplă, tot atunci am propus un plan pe care sa îl avem de intervenție. Dacă crește prețul cu mai mult de 10% în interval de trei luni se aplică punctul unu din plan. Dacă crește cu 20% se aplică punctul doi”, a mai explicat acesta.
„Deci eu l-am trimis la Guvern, la domnul prim-ministru Ilie Bolojan. Oricum este și public, planul. Nu am avut ocazia să vorbesc, dar mi se pare o chestie de bun simț. Încă o dată, să nu te apuci atunci când ești în criză, atunci când toate probleme sunt pe cap, să vii să faci ceva pe genunchi, pentru ca am văzut plafonarea prețurilor în 2021 făcută pe genunchi, schimbată în februarie 2022. Nu, le faci când poți să le faci sau când poți să vezi toate consecințele”, a precizat Chisăliță.
Liberalizarea pieței gazelor și impactul asupra consumatorilor
În contextul liberalizării pieței gazelor naturale de la 1 aprilie 2026, consumatorii non-casnici vor fi expuși prețurilor pieței, influențate direct de evoluțiile bursiere europene, în timp ce populația ar putea beneficia de tarife ușor mai mici decât în 2025.
„Aș pleca totuși de la momentul războiului și de la cresterea fenomenală a prețurilor pe bursa de gaze din Europa. Ceea ce s-a întâmplat pe această bursă ne afectează și pe noi românii.Unde ne afectează? La nivelul consumatorilor industriali mari peste 50.000 megawati care n-au intrat sub incidența vechii ordonanțe de plafornare. Ei au fost din 2022 și până în momentul de față în piața liberă. Mulți dintre acești consumatori și-au făcut contracte în piața liberă cu index TTF (Title Transfer Facility – n.r.) bursei din Olanda, din Europa. Asta înseamnă că de două zile acești consumatori industriali care produc pentru noi produse și servicii deja au prețuri mai mari pe gaz natural. Ceea ce s-a întâmpla pe baza TTF deja afectează anumite companii în Romania și implicit pe noi ca beneficiar ai acestor produse”, a explicat el.
Chisăliță avertizează că, în cazul unor importuri masive sau ierni reci, prețul gazului pentru populație ar putea reveni la valori mai mari, apropiate de 0,31 lei/kWh cu TVA.
„La 1 aprilie exista propunerea, aceste ordonanțe dar care se adreseaza exclusiv populației. Asta înseamnă că toți consumatorii non casnici vor intra din nou sub incidența prețului care este pe piața de gaze în momentul de față. Bursa Română de Mărfuri practic este o bursa în umbra TTF. Ce se întâmpla pe TTF se întâmpla și în Romania cu +/- anumită valoare. Asta înseamnă că la 1 aprilie o să aibă un preț consumatorii non-casnici care va fi influențat de ceea ce se întâmpla pe TTF”, a mai spus acesta.
Președintele AIE insistă că acțiunile trebuie planificate și anticipate, nu implementate în grabă. Experiența plafonării din 2021 a arătat că deciziile luate pe genunchi pot fi schimbate rapid și pot crea instabilitate.
„Pentru populație este această schemă într-adevăr care este propusă, dacă va rămâne așa cum a apărut în textul de ordonanță, ea vine cu niște beneficii pentru populatie. Prețurile pe care le-ar plăti majoritatea consumatorilor ar fi un picuț mai mici decât în 2025”, mai spune el.
„Sunt și situații în care unii vor plati mai mult decât în 2025. De ce zic în perioada următoare? Pentru că ordonanța are un paragraf care spune că dacă furnizorul e pus în situația să importe gaz, nefiind suficient pe piața, se ajustează prețul. Și dacă am avea, în 2027, o luna ianuarie cum am avut în ianuarie 2026, cel mai probabil prețul la populație s-ar duce către 0,31 kwh cu TVA. Toată vara ar fi pentru București, din calculele noastre, undeva la la 0.272, dar la iarnă dacă ar fi importuri s-ar duce către 0,305 sau chiar 0,31”, a conchis Dumitru Chisăliță.
