Presiuni asupra sistemului de justiție din cauza pensiilor magistraților. Claudiu Drăgușin: Sunt prezentări distorsionate ale adevărului

Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că politizarea subiectului pensiilor magistraților de către Guvern și clasa politică a generat tensiuni artificiale în societate și presiuni nejustificate asupra sistemului de justiție, avertizând că dezbaterea publică s-a bazat pe informații distorsionate și a ignorat realitatea legislativă în vigoare.

Politizarea pensiilor magistraților a creat tensiuni artificiale și presiune nejustificată asupra justiției

Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, atrage atenția asupra modului defectuos în care Guvernul a tratat tema pensiilor magistraților și asupra climatului public ostil creat în jurul justiției în ultimele luni. Într-o intervenție televizată, acesta a subliniat că o parte importantă a discursului politic s-a construit pe informații trunchiate, care au alimentat emoții sociale fără a se sprijini pe date reale.

„Sunt prezentări distorsionate ale adevărului. Există colegi care pot ieși mâine la pensie pe legea trecutului, dar ce e în prezent e cu totul altă discuție”, a afirmat judecătorul.

Potrivit lui Claudiu Drăgușin, valul de pensionări din magistratură nu a avut la bază aranjamente ascunse sau decizii concertate, ci a fost consecința firească a unei modificări legislative cu aplicabilitate generală. În momentul în care legea a permis ieșirea la pensie în condiții mai avantajoase decât veniturile din activitate, mulți magistrați cu experiență au ales această variantă, exact așa cum ar fi procedat orice salariat aflat în aceeași situație. Sistemul a pierdut astfel profesioniști cu peste două decenii de activitate, aflați la apogeul maturității profesionale.

„Privitorii noștri se pot pune în situația asta dacă ar avea o lege care să li se aplice și care să le spună că pot ieși la pensie cu o pensie mai mare decât salariul. Ar accesa prevederile astea. (…) Așa s-a întâmplat și în magistratură și au ieșit foarte mulți colegi ai noștri foarte buni, cu peste 25 de ani vechime, în plenitudinea competențelor profesionale”, a spus Drăgușin.

Judecătorul a reamintit că efectele negative ale acestor prevederi au fost semnalate încă din 2020, inclusiv prin apeluri publice adresate Parlamentului. Puțini știu, spune Drăgușin, că pensiile mai mari decât salariile au fost generate de o lege care a afectat toți angajații, prin transferul contribuțiilor sociale, nu de un privilegiu creat exclusiv pentru magistrați.

„A existat o scrisoare publică a câtorva sute de magistrați care au cerut Parlamentului să modifice prevederea asta. Multă lume nu știe că pensia mai mare decât salariul vine dintr-o lege care s-a aplicat tuturor cetățenilor români, prin trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator”, a afirmat judecătorul.

Legislația actuală a schimbat radical cadrul pensionării

În fața acuzațiilor repetate din spațiul public, judecătorul CSM a subliniat că legislația actuală a schimbat radical cadrul pensionării. Începând cu 2023, vârsta de pensionare pentru judecători și procurori este stabilită la 60 de ani, iar pensia nu mai poate depăși salariul. Aceste reguli sunt clare și sunt deja în vigoare.

„Din 2023, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor este de 60 de ani. Pensia nu poate fi mai mare decât salariul. Sunt prevederi trecute în lege”, a declarat el.

Exemplele de magistrați care se pensionează în continuare pe vechile condiții țin exclusiv de situații tranzitorii, în care criteriile erau îndeplinite anterior modificării legii. Aceste cazuri nu pot fi eliminate retroactiv, însă ele sunt prezentate adesea ca regulă, nu ca excepție, alimentând o percepție eronată. Claudiu Drăgușin consideră că această abordare reprezintă o deformare deliberată a realității.

„Avem exemple din spate ale magistraților care îndeplineau condițiile înainte de 2023. Lor nu prea ai ce să le mai faci. Din această perspectivă vor rămâne”, a spus Drăgușin.

Avizul CSM, redus la o simplă formalitate

Un alt punct sensibil vizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii în procesul legislativ. Judecătorul a explicat că avizul CSM nu este o formalitate birocratică, ci o garanție a calității legii. Prima tentativă de modificare a legislației a fost declarată neconstituțională nu pentru lipsa documentului în sine, ci pentru absența unei consultări reale.

„Avizul este foarte important, pentru că el subliniază calitatea actului de legiferare. (…) Prima încercare de modificare a legii a fost declarată neconstituțională nu pentru lipsa hârtiei avizului, ci pentru lipsa procesului de consultare”, a spus judecătorul.

În opinia sa, nici a doua încercare nu a respectat standardele unei colaborări autentice. Deși există un aviz la dosar, acesta a fost solicitat formal, fără un dialog substanțial.

„Din punctul meu de vedere, nici în a doua etapă nu a fost respectată. A fost cerut un aviz absolut formal. Există o hârtie la dosar, dar nu a fost un proces real de consultare”, a declarat Drăgușin.

Or, CSM cunoaște efectele concrete ale unei astfel de legi: câți magistrați vor părăsi sistemul, câți nu vor fi afectați și cum se va dezechilibra structura profesională. În prezent, mii de judecători tineri nu mai beneficiază de vechiul regim, în timp ce alții, aflați la final de carieră, vor ieși oricum pe legislația anterioară.

„Noi știm ce efecte va produce o astfel de lege. Știm câți oameni vor ieși din sistem, știm câtor oameni nu li se va aplica. (…) Sunt vreo 2.000 de colegi abia intrați în sistem cărora nu li se va aplica legislația anterioară și vreo 1.500 la sfârșit de carieră care, indiferent ce lege dai acum, vor ieși tot pe legea veche”, a spus judecătorul.

Dispariția treptată a pensiei de serviciu

Claudiu Drăgușin a mers mai departe și a arătat că, potrivit calculelor realizate la nivelul CSM, proiectul aflat pe masa Curții Constituționale conduce, în timp, la golirea de conținut a pensiei de serviciu. Pe termen lung, aceasta va ajunge la nivelul pensiei bazate strict pe contributivitate sau chiar sub aceasta.

„În evaluarea noastră matematică, concluzia este că pe termen lung pensia se desființează. Va ajunge egală sau poate chiar sub pensia obținută pe bază de contributivitate”, a declarat el.

Mecanismul este simplu: un magistrat care își duce cariera până la limita de vârstă primește atât o decizie pentru pensia de serviciu, cât și una pentru pensia contributivă.

„Un judecător care rămâne până la limita de vârstă primește două decizii: una pentru pensie de serviciu și una pentru pensie de contributivitate”, a spus Drăgușin.

Există deja cazuri recente în care pensia calculată pe baza contribuțiilor depășește cuantumul rezultat din formula propusă de noua lege. Pe măsură ce anii trec, diferența va deveni și mai mare.

 „Avem un exemplu al unei colege ieșite la pensie în 2024, unde pensia obținută pe contributivitate este undeva în jurul a 15.000 de lei, mai mare decât ar reieși din calculul propus de legea aflată acum la Curtea Constituțională. Pe o proiecție de 42 de ani, această diferență se va adânci”, a afirmat judecătorul.

Judecătorul a precizat că dezbaterea privind menținerea sau eliminarea pensiilor de serviciu este legitimă din punct de vedere politic și social, dar nu poate ignora realitățile matematice și cadrul constituțional.

„Dacă e bine sau nu că se desființează pensiile de serviciu, asta e o altă discuție. Dar matematic, lucrurile așa stau”, a spus el.

Curtea Constituțională a pronunțat, de-a lungul timpului, numeroase decizii care argumentează necesitatea existenței acestui tip de pensie, rămânând deschisă doar discuția privind nivelul ei.

„Sunt vreo 20 de decizii anterioare ale Curții Constituționale în care este argumentată necesitatea existenței pensiei de serviciu. În ce cuantum, asta rămâne de văzut”, a afirmat Drăgușin.

În plan european, modelele diferă. Unele state nu mai au pensii de serviciu pentru magistrați, însă au compensat prin salarii semnificativ mai mari pe parcursul carierei, astfel încât pensia rezultată să fie comparabilă cu cea din România.

„Nu toate statele au pensii de serviciu pentru judecători. Cele care nu le mai au au reglat în timp sistemul printr-o salarizare mult mai generoasă, care conferă la pensie un echivalent al ceea ce avem noi astăzi”, a explicat judecătorul.

Volumul de muncă ăentru judecători a crescut cu aproximativ 50%

Claudiu Drăgușin a atras atenția și asupra încărcăturii profesionale ignorate în discursul public.

„În cauze civile și comerciale, judecătorii români muncesc de cam patru ori mai mult decât media din Europa”, a declarat el.

În materie civilă și comercială, judecătorii români gestionează un volum de muncă de câteva ori mai mare decât media europeană, iar în ultimii ani acesta a crescut cu aproximativ 50%.

„În ultimii patru ani, există o creștere de 50% a volumului de activitate. Asta înseamnă că oamenii vin la justiție, vin în fața judecătorului și îl privesc ca pe ultima speranță atunci când au un litigiu”, a spus Drăgușin.

Această presiune reflectă faptul că tot mai mulți cetățeni se adresează instanțelor, văzând în judecător ultima garanție a dreptății.

„Magistratura este arbitru între guvern și societate, între oameni. Dacă vrem să distrugem acest mecanism, atunci magistratura poate fi eliminată din structura statului”, a afirmat judecătorul.