Curtea de Apel București respinge cererea Silviei Uscov privind comitetul pentru legile justiției. Hotărârea poate fi atacată

Curtea de Apel București a respins luni solicitarea avocatei Silvia Uscov de suspendare a deciziei de înființare a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, motivând că aceasta nu are calitate procesuală activă. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. O cerere similară venită din partea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept fusese respinsă săptămâna trecută.

Solicitarea, respinsă pentru lipsă de calitate procesuală

Instanța a decis că demersul avocatei nu poate fi analizat pe fond, din cauza lipsei calității procesuale. În hotărârea publicată pe portalul instanțelor se precizează:

„Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie şi Asociaţia DECLIC”.

Potrivit aceleiași surse, hotărârea are drept de recurs în termen de cinci zile de la comunicare, iar actul de recurs se depune chiar la Curtea de Apel București.

Context procedural

Solicitarea Silviei Uscov a fost înregistrată pe 31 decembrie 2025 și programată inițial la 5 ianuarie 2026. Instanța a acordat atunci un nou termen pentru ca pârâții să-și formuleze apărările, stabilind următoarea ședință pentru 12 ianuarie, când pronunțarea a fost amânată pentru data de 19 ianuarie.

Pe 15 ianuarie, Curtea de Apel respinsese deja o cerere aproape identică depusă înainte de Crăciun 2025 de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.

Ce prevede decizia privind Comitetul pentru legile justiției

Actul administrativ contestat a fost publicat în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025 și stabilește înființarea Comitetului pentru revizuirea legislației din domeniul justiției. Structura este formată din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, membri permanenți, iar conducerea aparține Cancelariei prim-ministrului.

Conform documentului, comitetul are sarcina de a analiza efectele legislației adoptate în 2022 privind justiția, dar și opiniile formulate de asociațiile profesionale ale magistraților și de organizațiile neguvernamentale. Totodată, poate solicita puncte de vedere instituțiilor publice din țară, organizațiilor internaționale sau altor entități relevante.

Comitetul poate crea grupuri de lucru tematice, formate din experți ai instituțiilor implicate sau invitați desemnați în acest sens. Reprezentanți ai altor instituții publice și private, inclusiv din străinătate, pot participa la lucrări în calitate de invitați.

Recomandările se adoptă prin consens, iar în lipsa acestuia opțiunile rezultate sunt trimise prim-ministrului în baza unei analize comparative. Ulterior, autoritățile competente pot iniția modificări legislative sau măsuri administrative.

Legile justiției, sub presiunea protestelor din 2024

În plan social, subiectul legilor justiției a revenit în prim-plan la finalul anului trecut, după ce zeci de mii de persoane au protestat mai multe zile în Piața Victoriei. Mobilizarea a fost declanșată de documentarul Recorder „Justiție capturată”, care descria un mecanism de influență în sistemul judiciar, calificat de jurnaliști ca fiind „de o gravitate fără precedent”.

Bolojan promite propuneri pentru finalul lunii ianuarie

Premierul Ilie Bolojan a reacționat la mesajele manifestanților – „Bolojan, te sună România” – și a anunțat într-un interviu pentru Cotidianul că grupul de lucru privind legile justiției ar urma să prezinte un set de propuneri până la finalul lunii ianuarie.

„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.

Premierul a menționat că problemele actuale din justiție sunt rezultatul modului în care instituțiile s-au gestionat singure în ultimii ani, adăugând că „toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat”.