Premierul Bolojan le ia banii primarilor. Lia Olguța Vasilescu s-a opus: Exclus! Exclus! Exclus!

O ședință a Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, desfășurată recent în București, a scos la iveală tensiuni majore între premierul Ilie Bolojan și primarii de municipii, după ce șeful Guvernului a prezentat intenția de a redirecționa către stat o mare parte din veniturile suplimentare obținute prin creșterea taxelor locale. Miza financiară, care influențează direct bugetele administrațiilor locale, a stârnit reacții imediate, inclusiv din partea unor edili importanți din PSD și PNL.

Premierul anunță schimbări majore la taxele locale. Primarii PSD și PNL contestă: Exclus! Exclus! Exclus!

În cadrul ședinței Asociației Municipiilor din România, premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor că majorarea taxelor pe proprietate va genera un surplus substanțial, iar acest plus ar putea rămâne, în mare parte, la bugetul central.

Declarația a fost făcută în contextul în care Guvernul caută soluții pentru ajustarea deficitului și pentru acoperirea necesităților financiare ale statului. Surse politice au relatat că, la un moment dat, premierul ar fi avansat chiar varianta în care întregul surplus ar fi reținut de stat, idee care a provocat nemulțumiri vizibile în rândul edililor prezenți la întâlnire.

Primarii marilor orașe au reacționat imediat, invocând faptul că bugetele locale deja funcționează sub presiune, iar creșterea taxelor ar avea sens doar dacă ar aduce resurse suplimentare comunităților.

Printre cei care au respins ferm ideea s-a numărat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Surse au relatat că aceasta i-a transmis premierului că nu acceptă formula propusă, repetând în mod apăsat: „Exclus! Exclus! Exclus!”. Intervenția a atras atenția în sală și a devenit unul dintre momentele cheie ale discuției.

Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, prezent ulterior într-o emisiune la Aleph News, a detaliat atmosfera din timpul întâlnirii, oferind informații despre schimburile de replici dintre premier și primari

Mario De Mezzo descrie reacțiile din sală și intervenția Liei Olguța Vasilescu

În relatarea sa, Mario De Mezzo a afirmat că reacția primarului Craiovei a fost unică în rândul celor aproximativ 70 de edili prezenți.

„A fost singurul primar dintre cei aproximativ 70 de primari de municipii care i-a spus domnului prim-ministru că nu are nicio șansă să ne ia banii în felul în care vrea să o facă”, a spus acesta, referindu-se la mesajul transmis de Lia Olguța Vasilescu.

Primarul Slatinei a explicat că edilul Craiovei și-a exprimat opoziția pe un ton ferm și vizibil deranjat, repetând de trei ori „Exclus! Exclus! Exclus!”. El a adăugat că momentul a schimbat atmosfera din sală și a transmis o poziție clară din partea unei părți importante a administrațiilor locale.

„Mi-a câștigat respectul. Suntem în partide foarte diferite, iar eu cu partidul dumneaei am avut unele dintre cele mai dure confruntări politice. Dar a fost singura care a avut curaj să îi spună prim-ministrului că nu are nicio șansă, nu în felul acesta”, a afirmat De Mezzo.

Întrebat în glumă dacă se consideră „frate și soră” cu primarul Craiovei după acest episod, el a răspuns:

„Nu chiar, dar devin fanul ei, administrativ vorbind”.

În aceeași discuție, primarul Slatinei a fost întrebat dacă premierul i-a consultat pe edili înainte de anunțarea acestei decizii. Primarii spun că au fost doar informați de către premier, nu consultați

De Mezzo a clarificat faptul că nu a existat o consultare reală înainte de prezentarea scenariului de către premier.

„Ne-a informat. Se pune la consultare dacă eu vin și te informez?”, a întrebat acesta, indicând că discuția a venit într-un stadiu avansat, fără ca edilii să fie implicați în stabilirea politicii fiscale care îi afectează direct.

Edilul Slatinei a transmis și un mesaj critic la adresa Guvernului, referindu-se la modul în care sunt gestionate fondurile între nivelul central și cel local.

„Au luat tot ce înseamnă ban guvernamental, tot. Dar banii noștri lasă-ni nouă, că… Acum, eu spun cum e. De exemplu, în Slatina noi avem o platformă industrială bogată și avem venituri locale mari din impozitele pe salarii. Dacă tu le iei pe alea toate (n.r veniturile), iei bani făcuți pe sănătatea slătinenilor.

Vorbesc foarte serios, slătinenii ies la pensie mai devreme cu 2 ani, prin lege, din cauza poluării. Atunci, pe sănătatea noastră, pe poluarea noastră, pe dinții căzuți, pe părul căzut, bă, lasă-ne banii, că sunt banii noștri”.

Relatarea lui De Mezzo a vizat modul în care presiunile economice și sociale din localități sunt strâns legate de resursele financiare locale. El a punctat că unele municipii au specificități industriale care generează atât venituri, cât și probleme de sănătate publică, iar pierderea acestor fonduri ar afecta chiar serviciile esențiale din comunitate.

Distribuirea veniturilor din noile taxe, miza centrală a neînțelegerii

Tensiunile dintre premier și primari au pornit de la modul în care va fi împărțit plusul de încasări venit din taxele pe proprietate – atât pentru imobile, cât și pentru autoturisme – care se majorează automat de la 1 ianuarie, în baza unei legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Actul normativ a fost retrimis de Curtea Constituțională din motive procedurale, fără legătură cu prevederile fiscale, iar premierul le-a spus primarilor că proiectul va reveni în Parlament, unde se așteaptă să fie votat în această săptămână.

În discuțiile cu edilii, Ilie Bolojan a afirmat că majorarea impozitelor este deja inclusă în calculele Ministerului de Finanțe. El a explicat că, în proiecțiile privind deficitul, s-a plecat de la ipoteza încasării integrale a acestor sume la nivelul statului și, în consecință, transferurile bugetare către localități – fie sub forma IVG, fie prin cote din TVA – vor fi reduse în mod corespunzător.

Premierul a admis că nu este stabilit dacă reducerea va fi totală sau parțială, dar mesajul său a fost că „România nu mai poate să transfere către administrațiile locale sumele pe care le-a transferat până acum”.

Pentru primari, situația creează dificultăți considerabile. Pe de o parte, creșterea taxelor va trebui explicată cetățenilor, care se confruntă deja cu majorări repetate ale costurilor de trai. Pe de altă parte, dacă aceste încasări nu rămân în comunități, primăriile nu vor beneficia de fonduri suplimentare pentru investiții sau pentru acoperirea unor cheltuieli deja crescute.

Premierul a precizat că municipalitățile cu venituri foarte reduse vor avea parte de mecanisme de compensare, pentru a nu fi lăsate fără resurse esențiale. Totuși, nu au fost oferite detalii privind modul în care aceste mecanisme vor funcționa, ceea ce a menținut nemulțumirea și incertitudinea în rândul edililor.