Premierul Bolojan: Faptele grave de corupție ar trebui scoase de sub prescripție
SURSA FOTO: Facebook, Guvernul României- Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan consideră că, cel puțin în cazul faptelor grave de corupție, prescripția nu ar trebui să existe. Șeful Executivului atrage atenția și asupra duratei excesive a proceselor și anunță constituirea unui grup de lucru care să analizeze disfuncționalitățile din sistemul judiciar.
Prescripția în cazurile grave de corupție, pusă sub semnul întrebării
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, la DigiFM, că în opinia sa faptele grave de corupție ar trebui scoase din sfera prescripției, chiar dacă nu vorbește din postura unui specialist în drept.
”Fără să fiu un specialist în materie juridică, pentru că nu asta este specialitatea mea, consider că cel puţin în fapte de corupţie grave nu ar trebui să existe prescripţie. Deci nu ar trebui să există. La lucrurile mici, la lucrurile care n-au o relevanţă pentru societate, este o situaţie”, a spus premierul la DigiFM.
Procesele care durează ani de zile își pierd rolul social
Șeful Executivului a subliniat că, dincolo de problema prescripției, durata foarte mare a proceselor afectează grav rolul social al actului de justiție. Potrivit acestuia, sentințele pronunțate la mulți ani după comiterea faptelor nu mai au un efect educativ sau preventiv.
”În afară de aspectele legate de prescripţie, faptul că un proces durează foarte mult timp, că o sentinţă, indiferent ce fel de sentinţă, se dă la o distanţă foarte mare de data la care s-a întâmplat o faptă, nu are niciun rol din punct de vedere social, pentru că, cu cât o sentinţă se dă mai aproape de data la care s-a întâmplat o faptă, cu atât rolul ei de educaţie, de a nu face un lucru, memoria socială reţine legătura.”
Premierul a explicat că, odată cu trecerea timpului, societatea nu mai face legătura între faptă și sancțiune.
”În momentul în care trec cinci ani de zile, şapte ani de zile, vă daţi seama că oamenii nu mai ştiu de ce s-a dat o sentinţă, care este speţea, pentru că a dispărut din memoria socială.”
În acest context, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va forma un grup de lucru care să analizeze atât problema prescripției, cât și alte blocaje din funcționarea justiției, împreună cu reprezentanți ai sistemului judiciar.
”Deci, durata proceselor este o problemă importantă şi aici trebuie văzut legislaţia, alte aspecte legate dspre cum funcţionează completele şi aici de aceea am decis să formăm un grup care să analizeze aceste aspecte împreună cu reprezentanţi ai CSM-ului, ai procurorilor şi judecătorilor, dacă vor dori să participe”, a arătat premierul.
Posibile modificări legislative, cu respectarea procedurilor
Premierul a mai spus că va fi analizat modul în care au funcționat prescripțiile în ultimii ani, raportat la legislația actuală, iar eventualele modificări vor fi făcute strict prin procedurile parlamentare.
”Orice modificări trebuie făcute aşa încât să respectăm procedurile parlamentare şi apoi să punem ceva în loc. Trebuie să vedem şi care sunt mecanismele din interior pe care sistemul judicar trebuie să le îmbunătăţească. Guvernul trebuie să vină cu un proiect de lege care să îmbunătăşească sistemul”, a afirmat premierul Bolojan.
Premierul a subliniat că orice persoană care ocupă o funcție de conducere are o responsabilitate direct legată de poziția și influența pe care le exercită, inclusiv în cadrul sistemului judiciar.
„Doamna Savonea și orice responsabil din justiție, la fel cum cei care suntem în administrație avem o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în zona noastră, are o răspundere direct proporțională cu funcția ei, cu influența ei, cu vechimea pe funcție pentru ce s-a întâmplat în zona dânsei de competență”, a spus Bolojan.
În final, Ilie Bolojan a susținut că modificările realizate în anii anteriori au limitat intervenția politică în justiție, iar în prezent responsabilitatea revine în mare parte sistemului judiciar.
„Azi interferenţa politic – justiţie este foarte scăzută instituţional. Acum, aproape totul depinde de sistemul de justiţie în interior şi de aceea trebuie văzut ce nu a funcţionat în interior şi trebuie intervenit şi din afară, ceea ce înseamnă susţinere politică prin lege”, a explicat premierul.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




