Premieră în România. Un proiect de 18 miliarde de euro ar putea transforma transportul feroviar: Țara este pregătită

România se pregătește pentru un proiect de tren de mare viteză care ar putea transforma complet transportul feroviar și conectivitatea regională. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin directorul Robert Răzvan Dobre, analizează pentru prima dată, pe baze economice și de trafic, posibilitatea unui tren care să lege Marea Neagră de rețeaua europeană, într-un proiect estimat la aproximativ 18 miliarde de euro și 780 de kilometri de infrastructură.

Discuțiile despre trenuri de mare viteză în România întâmpină adesea scepticism, din cauza diferențelor majore dintre infrastructura existentă și standardele necesare pentru viteze de 300 km/h.

Un tren de mare viteză ar putea reduce drastic timpii de călătorie

Robert Răzvan Dobre subliniază că acest scepticism este explicabil, însă studiul de oportunitate strategică a arătat că România are suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem, iar rezultatele analizelor sunt pozitive.

„Dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii. Să ştiţi că acelaşi zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză. E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricţiile de viteză sunt de 30 de km la oră”, a spus Robert Răzvan Dobre pentru Profit.

Proiectul nu urmărește doar legături interne între orașe, ci integrarea României în rețeaua europeană de mare viteză, conectând Marea Neagră și Bucureștiul la Europa, cu legături ulterioare spre Sofia, Atena și Istanbul. Această orientare transformă proiectul într-un vector de integrare regională, nu doar de mobilitate internă.

„Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienţi pasageri care să susţină financiar un astfel de sistem? Raţionamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficient de mulţi pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid şi cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a mai spus Dobre.

Estimările privind timpii de parcurs ar reduce considerabil durata călătoriei: București-Brașov în o oră și 21 de minute, București-Cluj-Napoca în aproximativ două ore și jumătate și trei ore și jumătate până la graniță.

„Nu legăm doar două sau trei oraşe din România, ci conectăm Marea Neagră şi Bucureştiul la reţeaua europeană şi mai jos avem un vector spre Sofia, Atena şi Istanbul”, a spus oficialul.

Dimensiunea proiectului este comparabilă cu marile investiții europene în infrastructură

Calea ferată va avea 780 de kilometri, de la Constanța până la graniță, folosind infrastructura existentă acolo unde viteza de 160-200 km/h este posibilă și construind restul traseului greenfield. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 18 miliarde de euro.

„Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanţa până la graniţă. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro. Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operaţional. (…) Este nevoie de o finanţare constantă, din fonduri europene, buget de stat şi parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi”, a spus Dobre.

Scenariul accelerat al studiului prevede ca un prim tronson să fie operațional în 10 ani. Pentru realizarea proiectului, Robert Răzvan Dobre a indicat trei condiții esențiale: proiectul trebuie să devină unul de țară, cu susținere politică constantă; trebuie accesată expertiză externă; și este necesară o finanțare continuă prin fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat. Strategia actuală este etapizată pentru a face proiectul gestionabil financiar, concentrându-se inițial pe tronsonul București-Brașov și apoi pe segmentul Sighișoara-Cluj.

Încep pregătirile pentru tronsonul Joseni-Ditrău al Autostrăzii „Unirii”

Autoritățile din România au anunțat demararea pregătirilor pentru lucrările pe tronsonul Joseni-Ditrău al Autostrăzii „Unirii”-A8, care leagă Târgu Mureș de Târgu Neamț. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) precizează că antreprenorul lotului 1D a început organizarea de șantier în zona localității Lăzarea, județul Harghita, pregătind infrastructura necesară pentru transportul echipamentelor, utilajelor și materialelor de construcții. Scopul acestor pregătiri este accelerarea proiectului și începerea efectivă a lucrărilor imediat după finalizarea Proiectului Tehnic, profitând de sezonul favorabil construcțiilor.

Echipa CNIR a efectuat recent o verificare a progresului pe cele patru loturi ale autostrăzii dintre Sărățeni, județul Mureș, și Pipirig, județul Neamț, pentru a se asigura că lucrările avansează conform graficelor asumate și pentru a sprijini constructorii în atingerea obiectivelor stabilite.

„Organizarea de șantier și pregătirile pentru amenajarea drumurilor tehnologice necesare transportului de echipamente, utilaje și materiale de construcții au ca obiectiv accelerarea proiectului și demararea lucrărilor efective cât mai curând posibil, după finalizarea Proiectului Tehnic, pentru a profita de sezonul favorabil construcțiilor. Echipa CNIR a efectuat săptămâna aceasta, o nouă verificare a celor patru loturi de autostradă dintre Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (jud. Neamț) și este alături de constructori pentru a se asigura că obiectivele avansează conform graficelor asumate”, a transmis CNIR.

Situația actuală a segmentului Sărățeni-Pipirig, care are o lungime totală de 116 kilometri, este următoarea: Lotul 1C Sărățeni-Joseni, de 32,4 kilometri, va începe etapa de proiectare la 30 martie și va dura aproximativ 14 luni; Lotul 1D Joseni-Ditrău, de 14,4 kilometri, se află în perioada de activități în teren și organizare de șantier; Lotul 2A Ditrău-Grințieș, de 37,9 kilometri, se află în etapa de activități în teren în perioada de proiectare; iar Lotul 2B Grințieș-Pipirig, de 31,5 kilometri, va începe etapa de proiectare tot la 30 martie.