Poșta Română propune renunțarea la plata pensiilor în numerar
Ștefan a explicat că deși statul plătește lunar aproximativ 60 de milioane de lei pentru serviciul de distribuire a pensiilor, o parte semnificativă din acești bani se întorc către stat sau către bănci care furnizează numerarul. El a precizat:
„Din acei 60 de milioane, cam 15-20% merg către achiziționarea de cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Deci îi cumpărăm în special de la Trezorerie și Banca Națională, dar și de la bănci comerciale. Practic, din cei 60 de milioane, noi rămânem efectiv cu circa 70%. Restul se duc înapoi la stat sau la alți concurenți”
Potrivit declarațiilor sale, poșta a fost nevoită să investească în centre de procesare, seifuri, sistem de securitate și dispecerizare 24/7, costuri adăugătoare pe care compania le suportă exclusiv.
Directorul general a solicitat autorităților să lanseze o licitație publică pentru contractarea distribuției pensiilor și a prestațiilor sociale, afirmând că asta va permite verificarea reală a costurilor și a eficienței serviciului. În opinia sa, dacă serviciul ar fi externalizat, costurile ar putea fi reduse și administrația companiei s-ar putea concentra pe activități mai profitabile.
Impact pentru beneficiarii pensiilor și reorganizarea Poștei Române
În prezent, circa 4,5 milioane de beneficiari primesc pensii, alocaţii sau indemnizaţii prin Poșta Română, iar aproximativ 40–45% dintre pensionari continuă să aleagă plata cash la domiciliu.
Decizia de a renunța la distribuirea numerarului, dacă va fi aprobată, ar putea afecta modul în care acești beneficiari își primesc pensiile, în contextul în care compania se află într-un amplu proces de reorganizare, reducere a costurilor şi orientare către servicii de curierat și logistică.
Conducerea Poștei susține că plata numerarului la domiciliu reprezintă o activitate „neadaptată realităților din 2025”, având în vedere creșterea plăților digitale și costurile operaționale ridicate. Valentin Ștefan a precizat că, odată cu modernizarea infrastructurii, compania trebuie să își concentreze resursele pe segmentele care pot genera venituri stabile, inclusiv zona de curierat și servicii logistice. În acest context, oficialul a reiterat ideea că distribuirea numerarului nu poate rămâne o obligație exclusivă a Poștei fără mecanisme clare de finanțare.
Acesta a afirmat că o licitație publică ar aduce claritate în privința costurilor reale ale distribuirii numerarului și ar permite „celui mai eficient operator” să preia sarcina. De asemenea, el a subliniat că Poșta nu dorește să renunțe complet la contract, ci să participe în condiții transparente, alături de alți potențiali furnizori. În perspectiva sa, acest proces ar asigura atât corectitudinea în utilizarea fondurilor publice, cât și stabilitatea serviciilor pentru beneficiari.
