Poate fi declanșat articolul 5 al NATO de către un stat membru împotriva altui stat membru? Ce se va întâmpla cu Groenlanda

Oficiali militari din Danemarca ar fi discutat cu omologii lor britanici despre posibilitatea activării articolului 5 al NATO în cazul unui conflict între două state membre. Potrivit unei surse citate de presa britanică, danezii ar fi dorit să afle în ce situații ar putea solicita sprijinul alianței, fără a face referire explicită la Statele Unite. Ministerele Apărării din ambele țări au negat existența convorbirii.

Poate fi declanșat articolul 5 al NATO de către un stat membru împotriva altui stat membru?

Potrivit unei surse citate de The Times, în cadrul discuției nu a fost menționată în mod explicit implicarea Statelor Unite. Totuși, convorbirea ar fi avut loc pe fondul amenințărilor venite din partea SUA privind o posibilă preluare forțată a Groenlandei.

Convorbirea telefonică ar fi avut loc marți, 6 ianuarie, când oficiali ai Ministerului Apărării din Danemarca ar fi discutat cu reprezentanți ai Ministerului Apărării britanic despre aspectele practice ale activării Articolului 5 al NATO, potrivit unei surse implicate în apel. Nu se știe care a fost poziția Marii Britanii, iar ambele ministere au negat existența discuției, deși sursa citată susține că aceasta a avut loc.

„Aceste afirmații sunt incorecte; un astfel de apel nu a avut loc”, a precizat Ministerul Apărării britanic.

„Ministerul Apărării subliniază ferm că nu a avut loc nicio astfel de conversație sau convorbire telefonică. Aceste afirmații nu sunt corecte”, a transmis și Ministerul Apărării din Danemarca.

Tensiuni fără precedent între SUA și Danemarca pe tema Groenlandei și Articolului 5 NATO

Relațiile dintre Statele Unite și Danemarca, ambele membre NATO, au ajuns la un nivel tensionat fără precedent, după ce președintele Donald Trump și alți oficiali americani au lansat amenințări legate de preluarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Cu câteva ore înainte de presupusa convorbire din 6 ianuarie, Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump pentru politici publice, a afirmat că poziția oficială a administrației SUA este ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite.

Întrebat dacă poate fi exclusă folosirea forței, Miller a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei”. În aceeași zi, Casa Albă a transmis că obținerea Groenlandei reprezintă o „prioritate de securitate națională” pentru Trump, iar opțiunea militară rămâne „întotdeauna pe masă”.

Potrivit Articolului 5 din tratatul NATO, un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, ceea ce obligă aliații să ofere sprijin. Totuși, fiecare țară decide ce formă de ajutor acordă, iar tratatul nu prevede explicit situația în care un stat membru ar fi atacat de un alt stat membru.

Articolul 5 al NATO, invocat o singură dată în istorie. De ce nu ar fi aplicabil între state membre

După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Consiliul Nord-Atlantic, condus atunci de secretarul general al NATO, Lord Robertson of Port Ellen, a decis în unanimitate activarea Articolului 5, pentru prima și singura dată până în prezent. De atunci, această prevedere nu a mai fost invocată.

Conform procedurilor Alianței, o nouă activare ar necesita din nou acordul unanim al tuturor statelor membre. O sursă prezentă la apel a declarat că NAC „nu ar aproba niciodată o astfel de măsură dacă agresorul ar fi un alt stat NATO, deoarece nu s-ar putea obține consensul necesar”.

Aceeași sursă a precizat că discuția a vizat în principal chestiuni maritime, însă a inclus și referiri la Articolul 5. La convorbire ar fi participat zeci de oficiali din mai multe departamente ale Ministerului Apărării.

„Nu au menționat în mod specific Statele Unite. Întrebau despre circumstanțele în care poate fi activat articolul”, a spus sursa.

Sursa a mai menționat că întrebările ar fi fost puse de funcționarii responsabili de dosare, civili și militari, în numele miniștrilor lor. Alte subiecte au fost, de asemenea, discutate, însă publicația The Times nu deține detalii despre acestea.

Potrivit sursei, simpla ridicare a unei astfel de probleme, chiar și la un nivel relativ scăzut, ar fi stârnit semnale de alarmă în cadrul Ministerului Apărării britanic.

Oficial NATO: „Nu putem fi în război cu Trump” și opțiunea militară nu se aplică între state membre

O sursă NATO a declarat că o situație de acest gen „nu a fost prevăzută” de fondatorii Alianței. Aceasta a subliniat că nu se așteaptă niciun eveniment „major” ca urmare a amenințărilor lui Trump și a precizat că utilizarea forței nu poate fi luată în considerare între două țări membre NATO.

Marea Britanie și aliații săi europeni desfășoară un exercițiu de evaluare în Groenlanda pentru a stabili dacă vor trimite trupe pentru antrenamente sau vor organiza o misiune de poliție aeriană, în scopul de a-l calma pe președintele Trump.

În această săptămână, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, și omoloaga sa din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, s-au întâlnit cu oficiali americani. Potrivit unei surse implicate, aliații europeni doresc să reasigure SUA că securitatea Arcticii este tratată cu seriozitate, încercând astfel să descurajeze planurile președintelui american privind preluarea teritoriului.

O sursă diplomatică a declarat: „Pur și simplu nu ne putem afla în război cu Trump. Trebuie să găsim modalități de a-l menține de partea noastră.”

Groenlanda este o regiune semi-autonomă a Danemarcei. Săptămâna trecută, un oficial american a declarat că președintele Trump intenționează să preia controlul asupra acestui teritoriu strategic și bogat în resurse minerale în următorii trei ani, înainte de încheierea celui de-al doilea mandat.

Potrivit oficialului, opțiunile luate în calcul includ fie cumpărarea Groenlandei de la Danemarca, fie încheierea unui Pact de Asociere Liberă cu teritoriul, care nu ar transforma însă Groenlanda în mod direct într-o parte a Statelor Unite.

„Diplomația este întotdeauna prima opțiune a președintelui, la fel ca încheierea de acorduri. Îi plac acordurile”, a spus oficialul. Totuși, o declarație a Casei Albe nu a exclus folosirea forței. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avertizat că orice atac al SUA ar însemna sfârșitul NATO.