PNL și USR propun un proiect naţional pentru următorii 10 ani: Aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai

Parlamentari ai USR şi PNL propun declararea anului 2027 drept „Anul României Europene”, iar perioada 2027–2037 drept „Deceniul Consolidării Europene”, având ca obiective principale aderarea României la Zona euro, atingerea convergenţei complete cu media Uniunii Europene şi întărirea poziţiei ţării în nucleul decizional al UE.

USR şi PNL propun ca 2027 să devină „Anul României Europene”, iar următorul deceniu să fie dedicat consolidării integrării în UE

USR a anunţat că parlamentari ai partidului, alături de aleşi ai PNL, au depus o iniţiativă legislativă prin care anul 2027 ar urma să fie declarat „Anul României Europene”, la împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Potrivit proiectului, perioada 2027–2037 ar urma să fie desemnată „Deceniul Consolidării Europene”, având ca obiective aderarea la Zona euro, atingerea standardului mediu de trai din Uniunea Europeană şi consolidarea rolului României în nucleul decizional al UE.

„La două decenii de la aderare, USR şi PNL propun ca anul 2027 să nu fie doar un moment aniversar, ci punctul de plecare al unui proiect naţional pentru următorii 10 ani: aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai şi consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii. Parlamentari ai USR şi PNL au depus o propunere legislativă prin care anul 2027 este instituit ca „Anul României Europene”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar perioada 2027-2037 este definită ca „Deceniul Consolidării Europene””, anunţă USR într-un comunicat.

Iniţiativa ar urma să se desfăşoare sub sloganul „20 de ani Acasă în Europa” şi are ca scop transformarea aniversării a două decenii de la aderarea României la UE într-un moment dedicat nu doar evaluării progreselor realizate, ci şi definirii direcţiei strategice pentru următorii zece ani ai parcursului european al ţării.

Iniţiatorii proiectului susţin că apartenenţa la Uniunea Europeană a reprezentat principalul factor al modernizării României în ultimele două decenii, prin accesul la fonduri europene, libertatea de circulaţie, integrarea în piaţa unică, programe educaţionale precum Erasmus+, investiţii în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administraţiei şi consolidarea statului de drept.

„Datele financiare arată dimensiunea concretă a acestui parcurs: România a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 108,3 miliarde de euro, a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 35,9 miliarde de euro şi a înregistrat un sold net pozitiv de aproximativ 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, România a primit înapoi 3 euro. Prin această iniţiativă, USR şi PNL propun ca următorul deceniu european al României să aibă ca obiective atingerea mediei Uniunii Europene la PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităţilor din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european şi întărirea securităţii la frontiera estică a Uniunii Europene”, se mai arată în comunicatul USR.

„După 20 de ani în care am recuperat decalaje cu sprijinul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creşterea influenţei României în interiorul Uniunii Europene. Avem nevoie de o discuţie strategică despre rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. Avem, totodată, datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l-am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiţie directă în securitatea României”, afirmă Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene.

Proiectul legislativ evidenţiază şi contribuţia cetăţenilor, a societăţii civile, a presei independente, a mediului academic, a autorităţilor locale şi a sectorului economic la consolidarea parcursului european al României. Iniţiatorii subliniază că mobilizările civice din ultimii ani au demonstrat că democraţia, statul de drept şi integritatea publică sunt susţinute nu doar de instituţii, ci şi de implicarea activă a cetăţenilor.

„O societate civilă activă este unul dintre cele mai importante elemente ale unei societăţi democratice autentice. Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale şi a reacţionat la încercarea de a transforma România într-un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul şi rezilienţa societăţii civile şi să încurajăm educaţia civică, pentru ca generaţiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menţinerea unei democraţii sănătoase”, declară deputatul USR Alin Stoica, co-iniţiator al proiectului.