Documentul publicat la Kiev descrie principalele condiții propuse

Deputatul ucrainean Oleksiy Honcharenko a publicat pe 20 noiembrie un proiect detaliat al planului de pace susținut de Statele Unite. Documentul cuprinde nouă blocuri tematice. Acestea includ statutul politic al Ucrainei, limite asupra armatei sale, aranjamente teritoriale, dispoziții economice, mecanisme de control și chestiuni umanitare.

Proiectul stipulează că Ucraina își păstrează suveranitatea, dar consacrează în Constituție nealinierea militară și renunțarea definitivă la aderarea la NATO. Totodată, numărul forțelor armate ar urma să fie limitat, iar statul rămâne fără arme nucleare.

În ceea ce privește teritoriile ocupate, documentul prevede recunoașterea Crimeei, Donețkului și Luganskului ca zone aflate de facto sub controlul Federației Ruse. Teritoriile din Herson și Zaporojie ar rămâne „blocate” pe linia de contact. Unele zone ar deveni tampon demilitarizat, iar ambele părți s-ar angaja să nu modifice frontierele prin forță.

Planul include și limitări asupra prezenței NATO. Nu ar exista trupe NATO pe teritoriul Ucrainei, iar avioanele de vânătoare ale Alianței ar fi staționate în Polonia. Documentul propune dialog formal între Statele Unite, NATO și Rusia, precum și o politică de neagresiune asumată legal de partea rusă.

Reconstrucția economică și reintegrarea Rusiei în structurile internaționale

Proiectul menționează un pachet financiar masiv pentru reconstrucția Ucrainei. Acesta ar include 100 de miliarde de dolari din active rusești înghețate, la care se adaugă 100 de miliarde din partea Europei. O parte din profituri ar reveni SUA. Proiectul introduce un Fond de Dezvoltare al Ucrainei și prevede investiții în infrastructură, resurse și tehnologie.

Planul abordează și reintegrarea Rusiei în sistemul internațional. Acesta include ridicarea treptată a sancțiunilor, întoarcerea în formatul G8 și colaborare economică extinsă cu Statele Unite.

Partea energetică prevede relansarea centralei de la Zaporojie sub controlul AIEA, împărțirea producției electrice și sprijin american pentru infrastructura de gaze.

În privința chestiunilor politice interne, documentul prevede organizarea de alegeri la 100 de zile după semnarea acordului și o amnistie totală pentru participanții la război.

Implementarea ar fi supravegheată de un „Consiliu pentru Pace” condus de Donald Trump, cu sancțiuni prevăzute pentru eventuale încălcări.

Casa Albă confirmă discuțiile, dar respinge ideea unei înțelegeri exclusiv ruso-americane

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că administrația președintelui Donald Trump discută în paralel cu Ucraina și Rusia. Ea a precizat că emisarul special Steve Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio lucrează la acest plan de o lună și au contact cu ambele părți.

Leavitt a respins ideea că proiectul ar fi negociat doar cu Moscova și apoi impus Ucrainei, subliniind că echipa americană folosește același mecanism de negociere aplicat anterior în conflictul din Fâșia Gaza.

Administrația prezidențială de la Kiev a confirmat că a primit proiectul de plan din partea SUA și că președintele Volodimir Zelenski este dispus să colaboreze cu Washingtonul.

Potrivit Axios, planul ar avea 28 de puncte și ar fi fost elaborat în urma unor consultări ruso-americane. Publicația menționa că susținătorii europeni ai Ucrainei nu ar fi fost informați, lucru care ar fi generat nemulțumiri.

Surse anonime citate menționau concesii teritoriale importante, limitarea forțelor armate ucrainene și renunțarea la arme cu rază lungă de acțiune, în schimbul unor garanții de securitate și restituiri parțiale de teritorii ocupate.

Delegație militară americană, vizită la Kiev

În aceeași zi, o delegație a armatei americane condusă de secretarul Dan Driscoll și de șeful Statului Major, Randy George, s-a aflat la Kiev. Aceasta s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîski.

Generalul Sîski a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea spațiului aerian, creșterea capacității de atac în profunzimea teritoriului rus și stabilizarea liniei frontului. Vizita a avut loc într-un context în care poziția politică a președintelui Zelenski este slăbită, iar situația militară de pe teren se înrăutățește.