Planul Guvernului pentru tăierea pensiilor magistraților. Kelemen Hunor: Nu știm dacă trebuie proiect nou sau reluăm procedura

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că reforma pensiilor magistraţilor nu poate avansa fără publicarea motivării Curţii Constituţionale, care va clarifica exact prevederile neconstituţionale şi modificările necesare. Liderul Uniunii afirmă că doar în funcţie de aceste detalii se poate decide dacă este nevoie de un nou proiect legislativ sau de reluarea procedurii celui deja existent. În acelaşi timp, el avertizează că, deşi moţiunea de cenzură rămâne o opţiune, prioritatea sa este menţinerea echilibrului în coaliţie, nu escaladarea tensiunilor politice.

UDMR cere aşteptarea motivaţiei CCR înaintea unui nou proiect privind pensiile magistraţilor

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi că, în privinţa reformei pensiilor magistraţilor, nu este încă clar dacă este necesară iniţierea unui nou proiect legislativ sau reluarea procedurii pentru proiectul anterior.

El a explicat că această decizie depinde esenţial de motivarea Curţii Constituţionale a României (CCR), care nu a fost publicată până în prezent.

Liderul Uniunii a subliniat că, fără a avea la dispoziţie toate elementele juridice, nu pot fi trase concluzii privind modificările necesare pentru ca reforma să respecte cadrul constituţional.

CCR va trebui să explice dacă e nevoie de o schimbare la procentul de 70% pensie raportat la salariu sau la perioada în care se va majora vârsta de pensionare a magistraților

Kelemen Hunor a afirmat că există variabile importante ce trebuie analizate, precum procentul stabilit pentru pensia de serviciu sau vechimea minimă cerută. El a explicat că, dacă se va constata că unele prevederi – de exemplu un procent de 70% – nu sunt constituţionale, dar o cotă mai ridicată precum 75% este acceptată, conţinutul proiectului trebuie ajustat în consecinţă.

De asemenea, în cazul în care un interval de 10 ani în care să se majoreze vârsta de pensionare ar fi declarat neconstituţional, dar cel de 15 ani ar fi considerat conform, modificările în acest sens devin obligatorii. Liderul UDMR a punctat că doar după publicarea motivaţiei CCR se va putea stabili cu exactitate ce anume trebuie schimbat, pentru a nu repeta un eşec legislativ.

Hunor a precizat că nu este vorba despre un conflict politic între partidele din coaliţie, ci despre necesitatea respectării procedurilor şi fundamentării corecte a actului normativ, insistând că toate formaţiunile trebuie să manifeste răbdare.

„Nu ştim dacă trebuie un nou proiect sau trebuie, pe proiectul vechi, reluată procedura, fiindcă nu cunoaştem motivarea Curţii Constituţionale şi nu ştim dacă va fi vreo opinie separată, că şi acest lucru este posibil, în care eventual vorbeşte despre fond, fiindcă, dacă noi vom afla că 70% nu este constituţional din venituri, dar 75% da, atunci da, trebuie un nou proiect.

Dacă vom afla că nu este ok 10 ani, nu este constituţional, dar 15 ani devine constituţional, atunci trebuie schimbat conţinutul. Deci, poţi să faci un proiect nou când ştii care sunt problemele. Astăzi încă nu ştim care este motivarea Curţii Constituţionale.

Nu vreau să par foarte amator. Haideţi să aşteptăm motivarea Curţii. Nu e vorba că suntem de acord sau nu suntem de acord cu PSD. Aici nu e o chestiune între PSD, PNL, PSD, UDMR, şi aşa mai departe. Toţi ceilalţi am spus că trebuie să aşteptăm măcar motivarea Curţii”, a afirmat Kelemen Hunor la Antena 1.

Posibilitatea unei moţiuni de cenzură rămâne pe masă

În ceea ce priveşte discuţiile din coaliţie legate de asumarea unei demisii a premierului Bolojan sau depunerea unei moţiuni de cenzură dacă proiectul ar fi din nou respins la CCR, Kelemen Hunor a transmis că încearcă să menţină echilibrul politic şi să evite conflictele inutile.

Acesta a admis că o astfel de posibilitate există oricând în mecanismul democratic, dar a arătat că prioritatea trebuie să fie găsirea unei soluţii legislative corecte.

Liderul UDMR a sugerat că problemele bugetare actuale ar fi putut fi prevenite prin măsuri adoptate mai din timp, precum rectificări adecvate încă din 2023 sau 2024.

„Eu de obicei încerc să caut un echilibru într-o coaliţie, nu să torn gaz pe foc. Sigur, această posibilitate de a depune o moţiune de cenzură există.

Exista posibilitatea să nu avem o gaură în buget de 10% aproape şi această posibilitate exista, acum un an de zile. Exista posibilitatea să faci rectificare în 2023, să faci rectificare în 2024, ce nu s-a întâmplat”, a mai transmis Kelemen Hunor.